Filantropi argeşeni şi musceleni

Cartea lui Gheorghe Şovar, consilier superior şi arhivist la Arhivele judeţene Argeş, intitulată Filantropi argeşeni şi musceleni, lansată de ziua Micii Uniri la 24 ianuarie 2014, la sediul Bibliotecii judeţene Argeş, reprezintă un eveniment în istoriografia locală şi, de ce nu, în cea naţională.

Lucrarea se constituie într-un veritabil instrument de lucru pentru istorici şi arhivişti deopotrivă, dar şi pentru alte persoane interesate de istoria actelor filantropice realizate de argeşeni şi muscenleni de-a lungul vremurilor, cu precădere în epoca modernă şi contemporană. Pentru realizarea acestei lucrări, a fost nevoie de o muncă neîntreruptă făcută cu dăruire care, în mod concret, a însemnat studierea a mii de registre şi dosare cu acte juridice întocmite de-a lungul timpului la instanţele de judecată din Piteşti, Câmpulung, Curtea de Argeş, Topoloveni, Costeşti etc., de la 1831 şi până la 1950.

Apariţia acestei cărţi reprezintă un eveniment însemnat, o schimbare de optică istoriografică faţă de perioada comunistă în care „realizările” maselor populare erau mai presus de cele individuale, în care „burghezo-moşierimea” şi „chiaburimea” erau culpabilizate in integrum pentru toate problemele sociale şi politice din ţară. Prin publicarea acestui volum, Gheorghe Şovar face un act reparatoriu, meritul cărţii fiind tocmai acela că aduce la lumină realizările individuale, punctuale, ale unor personalităţi care şi-au donat banii, clădirile, terenurile sau alte bunuri pentru folosul şi dezvoltarea comunităţii lor, acte demne de respectul şi aprecierea posterităţii. 

Dintre personalităţile emblematice care au făcut donaţii se remarcă familii autohtone cu greutate în istoria ţării: Brătianu, Golescu, Elena Perticari Davila, Ion Mihalache; din rândul minorităţilor etnice: Ion Nicolopol (grec), Mendel Leibovici (evreu), Schmidt Heinrich (neamţ); din partea Casei Regale a României: Carol I, Ferdinand I care au donat bani pentru ajutorarea săracilor din Piteşti; din partea persoanele juridice: Obştea Evreilor din Piteşti şi Sfatul Negustoresc din Piteşti care au donat bani pentru ajutorarea sinistraţilor cutremurului din 1940 etc.

Răsfoind cartea, găsim sute de astfel de acte finantropice, doar pentru judeţul Argeş şi fostul judeţ Muscel desfiinţat în 1951, principalele instituţii care au primit donaţii fiind, în afară de Biserică – principala beneficiară de-a lungul timpului, încă din perioada medievală –, dar şi alte instituţii de învăţământ, sănătate, cultură sau administraţie. În prezent, mai putem doar să apreciem încrederea acelor donatori în instituţiile importante pentru dezvoltarea oricărei comunităţi, cum sunt şcoala, spitalul, aşezămintele culturale şi administrative şi dorinţa lor de a fi principalele beneficiare ale actelor de caritate, ceea ce a dus în mod practic la progresul şi modernizarea ţării.

În contextul postcomunist, al tranziţiei permanente, dar şi al legilor reparatorii prin care se încearcă retrocedarea averilor confiscate în perioada comunistă, principalele instituţii beneficiare ale unor acte de donaţie dinainte de anul 1948, trebuie să militeze chiar şi în prezent pentru punerea lor în aplicare, în respect faţă de a identitatea locală şi adevărul istoric.

Articol apărut în ziarul local "Universul Argeşean", nr. 149, 4-10 februarie 2014.