Aspecte referitoare la sistematizarea orașului Pitești: Strămutarea romilor pe moșia orașului

 

Un aspect important al administrației urbane a fost cel al reglementării aspectelor ce țin de sistematizarea urbană și mai ales modul în care a reușit să transpună aceste reglementări în practică. 

La începutul secolului al XX-lea, odată cu sistematizarea orașului Pitești, marginalii societății, romii, au fost strămutați la periferie, conform doleanțelor municipalității și cu acordul autorităților centrale. În primăvara anului 1909, primarul orașului N.G. Dumitrescu, cu susținerea consiliului orășenesc, hotărăște strămutarea populației rome din intravilanul orașului (raionul urbei), care se afla pe acele terenuri cu chirie (embatic) considerate insalubre. Primarul dorea ca acești romi să fie comasați într-un singur loc, la periferie, pe moșia orașului, unde puteau fi urmăriți mai bine de autorități. Motivele invocate de municipalitate pentru această strămutare erau legate de siguranța și salubritatea publică. Primarul afirma că romii erau „hoți renumiți”, care se ocupau cu furtișagurile și aveau locuințe infecte (bordeie), care stăteau în calea înfrumusețării urbane.

Terenul identificat de autorități pentru strămutarea romilor a fost platoul de lângă Cimitirul israelit, aflat la ieșire din oraș, în capătul străzii Craiovei. Terenul de circa 10 hectare s-a împărțit în 260 de parcele a câte 300 mp fiecare, cu ulițe de acces pentru cele 260 de familii care urmau să fie împroprietărite. Consiliul municipal a aprobat a se vinde fiecărei familii o parcelă de 300 mp cu suma de 300 lei, plătibilă în 15 ani, însă cu obligația de a face casă și a se muta pe parcela primită. Pentru a impulsiona mutarea de bunăvoie a romilor, autoritățile au aprobat unele facilități: plata lotului alocat se făcea într-o perioadă mai lungă (de la 5 ani inițial, s-a majorat la 15 ani) și acordarea unui ajutor bănesc pentru strămutarea locuințelor.

Au existat mai multe cereri benevole pentru acordarea de parcele în moșia orașului din partea romilor: Lică Ion, lăutar cu familia aflată „sub cimitirul orașului”, Petre Niță aflat cu familia pe proprietatea inginerului D. Dima, Gheorghe Cicu aflat cu familia pe proprietatea lui Traian Ulmămei și de câteva familii din strada Libertății, strada Dulapurilor și din Dealu Ceaprazaru. Unii proprietari de terenuri închiriate familiilor de romi, văzându-și periclitate interesele prin pierderea unor chirii, au cerut ca acestea să nu mai fie strămutate. Autoritățile au verificat la fața locului starea locuințelor romilor din strada 24 Ianuarie aflate pe proprietățile particulare ale Anei căpitan Ștefănescu și Ștefan Săvulescu și au dispus prelungirea șederii cu încă un an, întrucât casele erau considerate a fi încă în stare bună. 

Pentru a consemna cu fast momentul predării loturilor către familiile de romi, la 25 aprilie 1910, ora 8:00, la fața locului, pe moșia orașului s-a ținut o slujbă religioasă[1]. Dintr-o listă nominală întocmită în anul următor reiese că doar 88 de parcele erau ocupate din totalul celor 260 de parcele stabilite în planul parcelar inițial. Cei mai mulți romi strămutați proveneau din următoarele zone urbane: Târgu din Vale, între calea ferată Curtea de Argeș și Râul Argeș, mai precis din punctele „Dosul Morii” și „Deasupra oborului de porci” și din strada Tudor Vladimirescu; din Dealu Ceaprazaru sau strada Ceaprazaru (viitoarea stradă Mircea Vodă), strada Dulapuri, strada Libertății (azi Calea București), Coasta Cimitirului Sf. Gheorghe ș.a. 

Experimentul social al municipalității piteștene privind „instalarea într-un singur loc a familiilor de țigani”[2] din oraș, într-o zonă periferică din moșia orașului nu a fost unul de succes, întrucât unele familii de romi au acuzat autoritățile că de-a lungul timpului au fost mutate cu bordeiele de mai multe ori, fără să-și găsească liniștea, că parcelele alocate erau prea mici și nu exista teren suficient pentru a înființa măcar o grădină de zarzavat, că nu existau în apropiere surse de alimentare cu apă sau izvoare, că erau prea săraci pentru plata impozitelor către stat sau că existau diferențe culturale între familiile de romi provenite din mai multe zone ale orașului, astfel încât s-a ajuns la violențe, furturi și distrugeri interetnice.

În perioada interbelică, zona din moșia orașului, figurată pe harta cadastrală a orașului cu denumirea „Sălașul țiganilor”, avea o  slabă reprezentare a locuirii. Singurele clădiri răzlețe, fără respectarea sistematizării inițiale din 1910, erau proprietatea următoarelor familii de romi:  Gherghina Ene, Stan Ion, Gh. Nicolae Badea, Lăutaru Stan, Maria Neață Dinu, Gh. Ion Fână, Constantin Nedele, Didi Burcea, Sandu Ion, Constantina Sandu Ion, Colina Nedelea, Maria Badea Ciurea, Grosu Gheorghe, Furiș și Gh. Munteanu.

***

În 1913, extremitatea bulevardului Ferdinand era o fundătură numită Ștubeu, după numele puțului omonim de la care se aprovizionau cu apă mahalagii și militarii de la regimentele de pe platoul Trivale. În 1913 s-au făcut exproprierile pentru prelungirea Bulevardului Ferdinand (azi bulevardul Republicii) și pentru „asanarea și alinierea cartierului Ştubeu”, inclusiv prelungirea străzii Smeurei.

Romii din zona Ștubeu au primit despăgubiri și terenuri virane pe care își puteau amplasa și ridica propriile case într-o zonă periferică, supusă inundațiilor, la capătul străzii Lascăr Catargiu (azi Crinului), între calea ferată Pitești – Curtea de Argeș și malul râului Argeș.

Terenurile rămase pe seama orașului, în urma exproprierilor făcute pentru sistematizarea cartierului Ştubeu au fost vândute persoanelor care se obligau ca în termen de doi ani să clădească „de pe planuri aprobate de Primărie, locuințe frumoase, mari, spațioase, într-un cuvânt clădiri care să corespundă cu cerințele estetice ale unei piețe ca cea proiectată în Ştubeu”[3]. În zona fostului puț Ștubeu s-a înființat o mică piațetă cunoscută sub denumirea de „Piața de lemne General Cristescu”[4].

Această realizare edilitară a fost menționată inclusiv în raportul anual din 1913 privind starea orașului, prezentat de primarul Al. Dimitrescu: „Dorința tuturor consiliilor de peste 20 ani de a desființa cartierul Ştubeu ați realizat-o autorizându-mă să procedez la dărâmare. Cu multă trudă am convins pe locutorii acestui cartier infect să primească locuri în schimb peste linia ferată Curtea de Argeș, dându-le indemnizări pentru dărâmarea colibelor, fiind toți oameni nevoiași și incapabili de a-și reconstrui fără ajutor căsuțele lor”[5].

După exproprierea și sistematizarea zonei Ștubeu, terenurile rămase disponibile, de mici dimensiuni, vor fi vândute orășenilor înstăriți. Chiar și în 1924 se mai încheie un act de vânzare prin care Primăria Pitești, reprezentată de primarul Marin V. Popescu vinde lui Constantin I. Rătescu, avocat din Pitești, un teren rămas comunei din exproprierea Ștubeu, în suprafață de 112 mp, învecinat cu terenul cumpărătorului, pentru suma de 12.432 lei[6].

***

Strămutarea romilor pe moșia orașului a reprezentat o încercare de sistematizare urbană, dar și un proiect social, ambele inițiate de administrația urbană la începutul secolului al XX-lea, care prefigurează in nuce măsurile rasiste din perioada războiului mondial (1939-1944), dar și eșecul oricărei sistematizări pornită din considerente etnice.

 

 

Port valah. O țărancă din Pitești. Litografie publicată într-un atelier din Viena.

(Costume Valaque. Une paysane de Pitesti. Lith. Par Wullner. Eigenthum v. Friedrich Mayer in Wien.) 

Sursa: Muzeul Național de Artă al României, Secția Arte Grafice, inv. 377.

 

1.

 

Şedinţa ordinară de la 5 mai 1909

 

Domnul primar dă citire în consiliu referatului său cu nr. 1.587/1909 care are următoarea cuprindere:

Domnilor Consilieri,

Oraşul nostru suferă de o mare plagă. El este înconjurat mai de toate părţile de sălaşe ţigăneşti, foarte murdare şi cu un aspect detestabil, mai ales pe lângă Apa Argeşului şi în vecinătatea liniei ferate.

Pe lângă aceste considerente, aceşti ţigani constituie un pericol permanent pentru oraş fiind constatat că sunt cei mai renumiţi hoţi.

Pentru aceste motive, m-am crezut dator a cere avizul dumneavoastră dacă nu ar fi nemerit ca comuna să destine un loc mai retras din moşia oraşului unde să adune pe toţi aceşti ţigani embaticheri.

Primar, N.G. Dumitrescu

Secretar, St. Popescu

 

Şi astfel roagă Consiliul a decide cele ce va crede de cuviinţă.

Consiliul,

Având în vedere referatul d-lui primar citit mai sus.

Având în vedere cele arătate de dl. Primar şi în urma mai multor discuţiuni urmate, în unanimitate aprobă în principiu referatul d-lui primar de mai sus şi numeşte o comisiune compusă din domnii consilieri comunali Niţă Dumitrescu, C.S. Panciu şi P. Vlădescu care  împreună cu …[7]

 

2.

 

Şedinţa ordinară de la 9 septembrie 1909

 

Dl. primar dă citire referatului său în cuprinderea următoare:

 

Domnilor Consilieri,

 

Însoţit de dl. consilier Niţă Dumitrescu şi de picherul comunal ne-am conformat încheierii dv. din 5 mai 1909 şi am stabilit că locul cel mai potrivit pentru aşezarea ţiganilor din Târgul din Vale şi din alte părţi ale oraşului ar fi platoul de lângă cimitirul israelit. În acest scop s-a întocmit un plan al locului divizat în parcele de câte 10 metri latul şi 31 metri lungul, adică fiecare parcelă conţine 300 mp(!), pe lângă aceste parcele s-a mai lăsat loc pentru uliţe.

În total avem 260 parcele pentru 260 familii. Supunând aceasta la cunoştinţa dv. vă rog să vă pronunţaţi dacă aceste parcele se vor distribui ţiganilor cu titlu de embatic sau se vor lăsa lor în deplină proprietate plătind o redevenţă anuală într-un termen care nu va trece peste 6 ani.

Suprafaţa totală a locului, adică a celor 260 parcele plus spaţiurile lăsate libere pentru şosele de ridică la 9 hectare 95 arii şi 28 mp.

Primar, N.G. Dumitrescu

Secretar, St. Popescu

 

Dl. primar continuând dă explicaţiuni şi roagă Consiliul a decide.

 

Consiliul,

În urma mai multor discuţiuni urmate şi având în vedere explicările date de dl. primar.

Având în vedere cele conţinute de referatul de mai sus.

Considerând că aceşti ţigani sunt împrăştiaţi în tot oraşul.

Considerând că este interesul comunei a-i avea pe toţi într-un singur loc.

Considerând de asemenea că nu se pot aduna toţi într-un singur loc decât numai cu condiţie de a le pune comuna terenuri la dispoziţie.

Pentru aceste motive, în unanimitate aprobă a se vinde fiecăruia o porţiune de 300 mp din moşia oraşului cu suma de lei 300 plătibilă în 15 ani şi cu obligaţie de a-şi face casă şi a se muta pe acest loc.

Primar, N.G. Dumitrescu

Consilieri: Şt. Martinescu, I.I. Purcăreanu, Niţă Dumitrescu, T. Trifonescu, P. Vlădescu, C.S. Panciu.

Secretar, St. Popescu.

 

3.

 

Primăria urbei Piteşti

ORDONANŢĂ

 

Împrejurul oraşului, prin toate locurile înfundate, prin stradelele cele mai retrase şi uneori chiar prin centrul oraşului se găsesc stabiliţi ca chiriaşi (embaticari) un mare număr de muncitori ţigani îngrămădiţi în câte o casă părăginită sau vreun bordei mizerabil.

Locuinţele acestor muncitori, pe lângă aspectul detestabil ce îl prezintă vederii, apoi murdăriile de tot soiul ce însoţesc aceste locuinţe constituiesc un pericol permanent pentru salubritatea publică.

Pentru a salva atât salubritatea publică, cât şi pentru a garanta siguranţa cetăţenilor mărginaşi în contra acestor muncitori ţigani care se dedau la tot felul de speculaţii şi furtişaguri foarte greu de urmărit şi privegheat, Consiliul comunal în şedinţa sa de la 9 septembrie 1909 a hotărât ca din moşia oraşului în apropiere de cimitirul israelit să se parceleze o porţiune de teren în suprafaţă ca de 10 hectare pentru ca fiecare familie de ţigani care trăiesc ca chiriaşi (embaticari) în asemenea locuinţe insalubre să fie aşezaţi pe o parcelă de 300 mp unde să-şi construiască o casă şi curte după model indicat de comună, iar terenul ce va obţine să-l plătească cu 300 lei, în rate egale în timp de 15 ani.

Pentru aceste motive, în temeiul art. 55, 58 şi 99 din legea comunală.

Noi N.G. Dumitrescu, Primarul Comunei Urbane Piteşti.

Ordonăm

Ca toţi ţiganii chiriaşi (embaticari) de prin stradele mărginaşe oraşului să se mute pe locurile indicate şi parcelate din moşia oraşului până la 1 martie viitor, până la care dată să-şi construiască locuinţe conform modelului existent la comună, primind terenul de la Primăria oraşului în condiţiunile indicate mai sus. În caz contrar, vom lua măsuri de a fi îndepărtaţi din locuinţele infecte ce au acum din cuprinsul oraşului.

Domnii ofiţeri de poliţie şi agenţi comunali sunt însărcinaţi cu aducerea la îndeplinire a prezentei ordonanţe.

 

Primar, N.G. Dumitrescu

Secretar, St. Popescu

Nr. 4.157

1909 octombrie 21. 

4.

 

Domnule Prefect,

 

Subsemnaţii iscăliţi mai jos, venim cu cel mai profund respect a vă supune la cunoştinţa dv. următoarele. Fiind oameni săraci şi fără nici un ajutor de undeva, decât speranţa ce o avem este din ceea ce muncim cu palmele şi fiind informaţi că onor Primărie în curând timp ne va strica locuinţele ce le avem, vă rugăm respectuos să binevoiţi a da ordin celor în drept a ne da voie să punem şi noi bordeiele unde vom găsi că este mai bine, că până în prezent am fost mutaţi de patru ori şi acum voim şi noi a fi mai liniştiţi, că şi noi plătim dările către stat ca orişicare om. Afară de asta, ne găsim aproape bătrâni şi fără putere, nemaiputând munci cum am muncit până în prezent.

Credem Domnule Prefect că ne veţi asculta această plângere a noastră.

Cu stima,

Vasile Floarea, Gligore Ion, Badea Fană, Lică Badea, toţi din Piteşti, strada Cimitirul Sf. Gheorghe.

 

Rezoluţie: Primit 5 aprilie 1910. Se recomandă d-lui Primar. Prefect …[8]

 

5.

 

Domnule Primar,

 

Subsemnaţii suntem domiciliaţi în acest oraş pe câmpul de lângă biserica(!) israelită unde ni s-a dat acum un an de onor Primărie. Noi am fost înainte în dosul morii din Târgul din Vale. Aici cu noi sunt sălaşul de la Gară şi cei din Ceaprazaru. Aceşti oameni sânt foarte răi, nu putem trăi cu ei, ne insultă, ne bat noaptea, ne strică casele, păsările şi lucrurile ce agonisim şi noi ca oameni muncitori, declarându-ne că nu voiesc a şti de noi, nici de onoratele autorităţi.

Noi opt familii venim cu mult respect înaintea dv. şi vă rugăm cu lacrimi în ochi a lua măsurile ce veţi găsi de cuviinţă pentru asigurarea căminelor noastre şi a familiilor noastre care sunt ameninţate cu moartea şi focul, cum au şi ars din casa noastră.

 

Cu stimă,

Toma Rizea, Ioniţă Piroiu, Din Comănescu, Vasile Şerban, Constantin Stan, Matei Stancu, Marin Şerban, Mirică Chiorea, Stan Dincă, Ioniţă Moroacă.

 

Rezoluţie: 14 aprilie 1911. Neavând comuna alte locuri pentru aceşti indivizi. La dosar.

 

6.

 

Domnule Primar,

 

Subsemnata Ana căpitan Ştefănescu, proprietara locurilor cu nr. …[9], prin care aceste locuri le-am dat cu embatichi, pe care s-a construit case pe ele de către chiriaşii mei Matache Ilie căruţaş, Florea Moldoveanu şi Păuna Calotă şi construcţia fiind rezistentă nefiind insalubră;

Vă rog respectuos binevoiţi a dispune de a se face constatare la faţa locului, rugându-vă respectuos să binevoiţi a dispune a nu fi expropriaţi, singurul venit ce iau de la aceste locuri pentru întreţinerea noastră şi a moştenitorilor rămaşi pe urma decedatului meu soţ.

 

Cu stimă,

Ana căpitan Ştefănescu

 

Rezoluţie 1: Am onoarea a vă raporta că transportându-mă în strada 24 Ianuarie unde Doamna Ştefănescu are aceste imobile, am constatat cele ce urmează:

1.      Casa cu nr. 8, locuită de Matache Ilie (cu embatichi), deşi mică, însă e întreţinută în bune condiţiuni şi poate să mai dureze 2 ani.

2.      Casa cu nr. 10, locuită de Florea Moldoveanu (în asemenea condiţiuni), se găseşte în aceiaşi stare ca mai sus.

3.      Casa cu nr. 12, locuită de Păuna Calotă (în asemenea condiţiuni) este mai şubredă şi nu poate a mai dura mai mult ca un an.

Picher comunal M. Zamfirescu

Rezoluţie 2: Se acordă un termen de 1 an cu începere de la 23 aprilie 1910, în vedere că casele ce locuiesc sunt în bună stare. Primar …[10]

 

7.

 

Şedinţa ordinară de la 6 mai 1910

Dl. primar dă citire referatului său în cuprinderea următoare:

Domnilor consilieri,

 

Conformându-mă deciziunii dv. din 5 mai 1909, am ales locul potrivit pentru aşezarea ţiganilor.

Prin decizia dv. din 9 septembrie 1909 s-a hotărât ca pentru a scăpa oraşul de ţiganii ce sunt răspândiţi în toată întinderea oraşului şi mai cu seamă pe lângă linia CFR Piteşti – Curtea de Argeş şi în preajma târgului săptămânal ca toţi să se mute pe locul destinat de comună lângă Cimitirul israelit la marginea oraşului. În acest scop aţi decis a se vinde fiecăruia o porţiune de 300 mp din moşia oraşului, din locul ales de comisie cu suma de lei 300 plătibili în 15 ani şi cu obligaţie de a-şi face casă şi a se muta pe acest loc.

Cum însă aceşti ţigani sunt cu totul lipsiţi de mijloace, abia putând să-şi ducă viaţa de azi pe mâine şi astfel neavând cu ce să-şi mute şi să-şi reclădească micile lor case pe noul loc destinat sunt de părere a li se veni în ajutor din veniturile comunei cu o sumă cât veţi crede dv. de cuviinţă.

Supunându-vă cele ce preced la cunoştinţă dv. vă rog să binevoiţi a decide.

 

Primar, N.G. Dumitrescu

Secretar, St. Popescu

 

Dl. primar continuând dă explicaţiuni şi roagă Consiliul a decide.

 

Consiliul,

În urma mai multor discuţiuni urmate şi având în vedere referatul de mai sus.

Având în vedere explicările date de dl. primar.

Considerând că toţi aceşti ţigani sunt cu totul lipsiţi de mijloace şi deci în imposibilitate de a-şi muta şi reclădi casele pe locul destinat de comună.

Considerând de asemenea că numai venindu-le comuna în ajutor se poate scăpa oraşul de ei şi stabili pe locul destinat.

Pentru aceste motive, în unanimitate decide a li se veni în ajutor cu suma de lei 1000, dându-se fiecăruia ca ajutor până la maximul 40 lei, cu care să-şi mute casa şi să şi-o reconstruiască pe locul destinat de comună.

Aprobă deschiderea unui credit extraordinar de lei 1000 de la art. 114 fond pentru deschiderea de credite extraordinare şi suplimentare din bugetul exerciţiului în curs 1910-1911, care va servi la plata acestor ajutoare.      

Copie după această decizie se va înainta d-lui ministru de Interne cu rugămintea de a-i da cuvenita aprobare.

Primar, N.G. Dumitrescu

Secretar, St. Popescu

Consilieri: Şt. Martinescu, Niţă Dumitrescu, T. Trifonescu, C.S. Panciu, P. Vlădescu.

 

8.

 

Primăria Oraşului Piteşti

Intrarea nr. 6043, 21 octombrie 1911

 

Domnule Primar,

 

Subsemnaţii cu profund respect supunem la înalta cunoştinţă şi bunăvoinţă a Domniei Voastre că această onorată Primărie a binevoit şi în luna aprilie 1909 ne-a scos din locurile noastre cele bune ce le aveam şi ne-a dat câte o mică bucăţică de pământ de câte două prăjini de fiecare în dealul cimitirului evreiesc, aşa încât nici pentru corturi nu este suficient neavând nici noi unde ne pune cel puţin răzoare şi alte zarzavaturi şi aceste mici porţiuni ni s-au dat în condiţiuni ca să fim scutiţi de orice dări pe termen de trei ani, însă nu ştim cum se face, desigur că prin vreo interpelare(!) greşită, că ne vedem urmăriţi de dl. perceptor al acestei onor Primării a plăti de pe acum preţul lotului ce ni s-a dat, când ni s-a dat în condiţii ca peste trei ani să începem a plăti.

Domnule primar, în vederea acestora, în vedere că după ce că n-avem loc suficient stând câte 4-5 în bordei cu copiii şi cu toată familia, în vedere că nici izvoare cu apă nu avem, ci numai când plouă strângem în câte o groapă şi deci în vedere că suntem săraci cu desăvârşire.

Cu lacrimi fierbinţi vă rugăm să binevoiţi a dispune de a fi scutiţi pe timp de trei ani de plata conform condiţiilor în care ni s-au dat aceste bucăţele de pământ, neavând de unde plăti mai înainte de acest termen, fiind cu desăvârşire lipsiţi de mijloace şi trăind cu mare greutate şi anevoinţă o viaţă din cele nemaipomenit de mizeră.

Alăturăm şi trei somaţii ca dovadă că suntem somaţi de acum a plăti.

Radu Dumitru, Costică Radu, Pârvu Marin, Marin Andrei, Ilie Gărăgău, Păun Niculae, Petre Georgescu, Ioniţă Moroacă, Costache Dinei, Matei Stancu, Mirică Marin, Constantin Stan, Niculae Gărăgău, Ion Vlăsceanu, Gheorghe Rudaru, Petre Munteanu, Ion Munteanu, Costică Găzaru, Din Lăutaru, Ioniţă Piroiu, Ioniţă Bană, Vasile Şerban, Marin Şerban, Nicolae Şerban, Florea Ion, Marin Ion, Gheorghe Ion, Sandu Ion, Niţă Ungureanu, Necula Faur, Onică Mihai, Gheorghe Preda, Lică Pică, Ioniţă Pasaiog, Marin Oaie, Stan Năstase, Gheorghe Ciobotaru, Neaţă Bădilă, Niţă Burcea, Ioniţă Fână, Iancu Fână, Dumitru Niţă, Grigore Gheorghe, Stamate Fănică, Marin Niculae, Nae Costache, Gherghina Florea, Ion Florea, Gheorghe Măcelaru zis Ene Rachiu, Ioniţă Niculae, Dumitru Burcea, Barbu Burcea, Dumitru Onică, Toma Rizea, Radu Cuţitaru, Stan Gogoi, Marin Potcovaru, Grigore Cioară, Dumitru Stancu, Stanca Şerban şi alţii.

Toţi domiciliaţi în Piteşti, în dealul cimitirului evreiesc.  

 

Rezoluţie: 21 octombrie 1911. Să mi se prezinte lucrările cu privire la darea locurilor din dealul cimitirului evreiesc. Rădulescu.          

 

9.

 

TABLOU

de capii de familie (ţigani) cărora li s-au dat teren în loturi în suprafaţă de câte 300 mp de fiecare din moşia oraşului Piteşti, Cimitirul israelit, precum şi sumele ce li s-au dat ca ajutor pentru strămutat locuinţele.

 

Nr. crt.	Numele şi prenumele	Nr. lot	Care a făcut casă	Care n-a făcut	Suma dată de primărie ca ajutor	Strada de unde s-a mutat
1.	Gheorghe Ene	1.	-	1	20	Din Dealul Ceaprazar
2.	Gheorghe Florea Ene	2.	-	1	20	Din Dealul Ceaprazar
3.	Ion Florea	3.	-	1	20	Din Dealul Ceaprazar
4.	Constandin Fănică	4.	1	-	25	Din Dealul Ceaprazar
5.	Anghel Fănică	5.	1	-	-	Din Dealul Ceaprazar
6.	Nae Costache	6.	1	-	25	Din Dealul Ceaprazar
7.	Gheorghe Ciobotaru	7.	-	1	15	Din Dealul Ceaprazar
8.	Marin Nicolae	8.	-	1	15	Din Dealul Ceaprazar
9.	Stan Năstase	9.	1	-	20	Din Dealul Ceaprazar
10.	Stan Ioniţă	10.	1	-	15	Din Dealul Ceaprazar
11.	Neaţă Din Preda	11.	1	-	30	Din Dealul Ceaprazar
12.	Vasile Burcea	12.	-	1	-	Din Dealul Ceaprazar
13.	Niţă Burcea	13.	-	1	10	Din Dealul Ceaprazar
14.	Gheorghe Burcea	14.	-	1	-	Din Dealul Ceaprazar
15.	Niţă Ion Ungureanu	15.	-	1	15	Din Dealul Ceaprazar
16.	Nicolae Burcea	16.	-	1	-	Din Dealul Ceaprazar
17.	Barbu Burcea	17.	-	1	-	Din Dealul Ceaprazar
18.	Sandu Ion	18.	-	1	-	Din Dealul Ceaprazar
19.	Gheorghe Ion	19.	1	-	20	Din Dealul Ceaprazar
20.	Florea Ion	20.	1	-	15	Din Dealul Ceaprazar
21.	Marin Ion	21.	1	-	20	Din Dealul Ceaprazar
22.	Onică Mihai	22.	1	-	10	Din Dealul Ceaprazar
23.	Nicolae Faure	23.	1	-	15	Din Dealul Ceaprazar
24.	Ion Bică	24.	1	-	15	Din Dealul Ceaprazar
25.	Gheorghe Preda	25.	-	1	20	Din Dealul Ceaprazar
26.	Lică Ion	26.	1		10	Din Dealul Ceaprazar
27.	Ioniţă Fână	27.	-	1	20	Din Dealul Ceaprazar
28.	Iancu Fână	28.	-	1	15	Din Dealul Ceaprazar
29.	Dumitru Marin	29.	-	1	20	Din Dealul Ceaprazar
30.	Ilie Gărăgău	30.	1	-	25	Din spatele Gării
31.	Pârvu Marin	31.	1	-	30	Din spatele Gării
32.	Marin Andrei	32.	1	-	15	Din spatele Gării
33.	Radu Dumitru	33.	1	-	25	Din spatele Gării
34.	Petre Gheorghe	34.	1	-	20	Târgu din Vale
35.	Costică Radu	35.	1	-	25	Din spatele Gării
36.	Păun Nicolae	36.	1	-	20	Din spatele Gării
37.	Toma Rizea	37.	-	1	20	Târgu din Vale
38.	Toma Rizea Mirea	38.	-	1		Târgu din Vale
39.	Radu Niculae	39.	1	-	25	Târgu din Vale
40.	Grigore Guigui	40.	-	1	-	Din Dealu Ceaprazaru
41.	Ioniţă Nedeleu	41.	-	1	-	Din Dealu Ceaprazaru
42.	Marin Oanţă	42.	-	1	-	Din Dealu Ceaprazaru
43.	Din Constantin	43.	-	1	-	Târgu din Vale
44.	Ion Nicolae Bână	44.	-	1	-	Târgu din Vale
45.	Vasile Şerban	45.	-	1	-	Târgu din Vale
46.	Nicolae Vasilie	46.	-	1	-	Târgu din Vale
47.	Stan Şerban	47.	-	1	-	Târgu din Vale
48.	Marin Şerban	48.	-	1	-	Târgu din Vale
49.	Ioniţă Nedelea	49.	-	1	-	Târgu din Vale
50.	Stan Dincă	50.	1	-	30	Târgu din Vale
51.	Ioniţă Moroacă	51.	-	1	30	Târgu din Vale
52.	Grigore Marin	52.	-	1	-	Târgu din Vale
53.	Dumitru Constantin Potcovaru	53.	-	1	-	Târgu din Vale
54.	Mirică Marin	54.	1	-	20	Strada Libertăţii
55.	Dumitru Stancu	55.	-	1	-	Târgu din Vale
56.	Matei Stancu	56.	-	1	25	Târgu din Vale
57.	Dumitru Constantin Stan	57.	1	-	-	Din spatele Gării
58.	Constantin Stan	58.	1	-	-	Din Dealu Ceaprazaru
59.	Nicolae Gărăgău	59.	-	1	15	Din Dealu Ceaprazaru
60.	Dumitru Burcea	60.	-	1	10	Din Dealu Ceaprazaru
61.	Ion Dumitru Vlăşceanu	61.	1	-	15	Din Dealu Ceaprazaru
62.	Petre Munteanu	62.	-	1	20	Din spatele Gării
63.	Ion Munteanu	63.	-	1	20	Din spatele Gării
64.	Ana Ion Munteanu	64.	-	1	15	Din Dealu Ceaprazaru
65.	Gheorghe Rudaru	65.	1	-	30	Din Dealu Ceaprazaru
66.	Gheorghe Petre Niţă (Ioniţă)	66.	-	1	10	Târgu din Vale
67.	Ioniţă Piroi	67.	-	1	20	Târgu din Vale
68.	Mariţa Ghiţă Ene	68.	-	1	-	Târgu din Vale
69.	Din Comănescu	69.	-	1	20	Târgu din Vale
70.	Ghiţă Moroacă	70.	-	1	-	Târgu din Vale
71.	Constantin Lazăr	71.	-	1	15	Târgu din Vale
72.	Neacă Pătru	72.	-	1	-	Târgu din Vale
73.	Mihalache I. Andrei	73.	-	1	-	Eliade Rădulescu
74.	Biţă Anghel	74.	-	1	-	Eliade Rădulescu
75.	Loc liber, necompletat.	75.
76.	Vasile N. Gheorghe	76.	-	1	-
77.	Mihalache N. Gheorghe	77.	-	1	-
78.	Nicolae N. Gheorghe	78.	-	1	-
79.	Gheorghe Gheorghe Cobzaru	79.	1	-	10	Coasta Cimitirului
80.	Ştefan Gheorghe Nicolae	80.	-	1	10	Coasta Cimitirului
81.	Petre Niţă	81.	-	1	-
82.	Gheorghe Cicu	82.	-	1	-
83.	Ştefan Marin	83.	-	1	-	Strada Libertăţii
84.	Marin Oaie	84.	-	1	-	Strada Libertăţii
85.	Ion Cobzaru	85.	-	1	-	Strada Libertăţii
86.	Dumitru Onică	86.	-	1	10	Din Dealu Ceaprazaru
87.	Florea Toma Chioria	87.	-	1	-	Strada Libertăţii
88.	Dumitru Toma Chioria	88.	-	1	-	Strada Libertăţii
TOTAL:			28	59	940

 

Picher comunal, M. Zamfirescu 

 

SJAN Argeş, Primăria Piteşti, dosar 28/1909-1911, f. 1-45.

 

10.

Lista tranzacțiilor făcute de Primăria Pitești

pentru sistematizarea cartierului Ștubeu

 

Anul 1913

Exproprierea a 43 mp teren din strada Ştubeu nr. 4, proprietatea lui Costică Marinescu  pentru prelungirea străzii Smeurei[11].

Exproprierea a 432 mp teren în strada Trivalea din proprietatea preotului Ştefan Teodorescu  pentru prelungirea străzii Smeurei[12].

Exproprierea a 840 mp teren şi clădiri în strada Ştubeu din proprietatea Lucreţiei general Priboianu pentru prelungirea străzii Smeurei[13].

Act de schimb referitor la exproprierea unui loc de 130 mp din strada Ştubeu nr. 53, învecinat la răsărit cu strada Ştubeu, la apus cu Ioniţă Neacşu, la miazănoapte cu canalul  Trivalea şi la miazăzi cu Florea Stănciulescu, proprietatea Ion Florea Rădulescu pentru prelungirea Bulevardului Ferdinand. În schimbul acestui loc Primăria Piteşti reprezentată de primarul Al. Dumitrescu a oferit un loc de 175 mp în strada Craiovei având 12,50 metri lungime din strada Craiovei spre strada Smârdan şi lăţimea de 14 metri până în apa Dârzului[14].

Act de schimb referitor la exproprierea unui loc de 36 mp şi o casă din strada Ştubeu nr. 37 proprietatea Anica Bădoi pentru prelungirea Bulevardului Ferdinand. În schimbul acestui loc Primăria Piteşti reprezentată de primarul Al. Dumitrescu a oferit un loc în strada Viilor lat de şase metri şi lung de 10 metri  şi o indemnizaţie de 300 lei pentru mutarea caselor de pe locul din strada Ştubeu[15].

Act de schimb referitor la exproprierea unui loc de 110 mp şi o casă din strada Cazărmii nr. 4 proprietatea Safta Sandu Văduva pentru prelungirea Bulevardului Ferdinand. În schimbul acestui loc Primăria Piteşti reprezentată de primarul Al. Dumitrescu a oferit un loc de 110 mp la capătul străzii Lascăr Catargiu cuprins între podul de fier Piteşti - Curtea de Argeş şi Râul Argeş, învecinat din toată părţile cu proprietatea comunei şi o indemnizaţie de 200 lei pentru mutarea caselor de pe locul din strada Cazărmii[16].

Act de schimb referitor la exproprierea unui loc de 216 mp şi o casă din strada Ştubeu nr. 39 proprietatea Constantin Pascu pentru prelungirea Bulevardului Ferdinand. În schimbul acestui loc Primăria Piteşti reprezentată de primarul Al. Dumitrescu a oferit un loc de 216 mp la capătul străzii Lascăr Catargiu cuprins între podul de fier Piteşti - Curtea de Argeş şi Râul Argeş, învecinat din toată părţile cu proprietatea comunei şi o indemnizaţie de 200 lei pentru mutarea caselor de pe locul din strada Ştubeu[17].

Act de schimb referitor la exproprierea unui loc de 33 mp din strada Ştubeu nr. 27bis proprietatea Dumitru Matei pentru prelungirea Bulevardului Ferdinand. În schimbul acestui loc Primăria Piteşti reprezentată de primarul Al. Dumitrescu a oferit un loc de 33 mp la capătul străzii Lascăr Catargiu cuprins între podul de fier Piteşti - Curtea de Argeş şi Râul Argeş, învecinat din toată părţile cu proprietatea comunei şi o indemnizaţie de 100 lei pentru mutarea caselor de pe locul din strada Ştubeu[18].

Act de schimb referitor la exproprierea unui loc de 156 mp din strada Ştubeu nr. 46 proprietatea Tudorică Zaharia pentru prelungirea Bulevardului Ferdinand. În schimbul acestui loc Primăria Piteşti reprezentată de primarul Al. Dumitrescu a oferit un loc de 156 mp la capătul străzii Lascăr Catargiu cuprins între podul de fier Piteşti - Curtea de Argeş şi Râul Argeş, învecinat din toată părţile cu proprietatea comunei şi o indemnizaţie de 400 lei pentru mutarea caselor de pe locul din strada Ştubeu până la 23 aprilie 1913[19].

Act de schimb referitor la exproprierea unui loc viran de 40 mp din strada Ştubeu nr. 15bis proprietatea Ion Gh. Drăcea pentru prelungirea Bulevardului Ferdinand. În schimbul acestui loc Primăria Piteşti reprezentată de primarul Al. Dumitrescu a oferit un loc de 40 mp la capătul străzii Lascăr Catargiu dincolo de linia ferată şi o indemnizaţie de 100 lei pentru eliberarea locului din strada Ştubeu[20].

Act de schimb referitor la exproprierea unui loc de 66 mp şi „o pereche de casă” din strada Cazărmii nr. 2, colţ cu strada Ştubeu nr. 35, proprietatea Vasile Bădiţă pentru prelungirea Bulevardului Ferdinand şi un alt „petic” în strada Ştubeu pe care se află o gheretă în suprafaţă de circa 117 mp. În schimbul acestui loc Primăria Piteşti reprezentată de primarul Al. Dumitrescu a oferit un loc de 183 mp în strada Craiovei, proprietatea comunei, lângă apa Dârzului şi strada Smârdan, precum şi o indemnizaţie de 500 lei pentru eliberarea locurilor până la Sf. Gheorghe 1913[21].

Act de schimb referitor la exproprierea unui loc de 144 mp şi case din strada Ştubeu nr. 48 proprietatea Ioniţă Dumitru Mierlă pentru „asanarea cartierului Ştubeu” şi prelungirea Bulevardului Ferdinand. În schimbul acestui loc Primăria Piteşti reprezentată de primarul Al. Dumitrescu a oferit un loc viran la capătul  străzii Lascăr Catargiu, dincolo de linia ferată, din loturile comunei Piteşti în suprafaţă de 144 mp şi o indemnizaţie de 300 lei pentru eliberarea locului din strada Ştubeu[22]. 

Act de schimb referitor la exproprierea unui loc de 75 mp şi case din strada Ştubeu nr. 45 proprietatea Stanca şi Nicolae Dulică pentru prelungirea Bulevardului Ferdinand. În schimbul acestui loc Primăria Piteşti reprezentată de primarul Al. Dumitrescu a oferit un loc de 75 mp la capătul străzii Lascăr Catargiu dincolo de linia ferată şi o indemnizaţie de 250 lei pentru eliberarea locului din strada Ştubeu până la 23 aprilie 1913[23].

Act de schimb referitor la exproprierea unui loc de 86 mp şi casă din strada Ştubeu nr. 38 proprietatea Alexandrina N. Tiţa pentru prelungirea Bulevardului Ferdinand. În schimbul acestui loc Primăria Piteşti reprezentată de primarul Al. Dumitrescu a oferit un loc în strada Viilor lat de opt metri şi lung de 10 metri  şi o indemnizaţie de 600 lei pentru mutarea caselor de pe locul din strada Ştubeu[24].    

Act de schimb referitor la exproprierea unui loc de 124 mp şi o casă „în paeantă cu patru odăi”, din strada Ştubeu nr. 27 proprietatea Tudoriţa Grigore Ionescu pentru prelungirea Bulevardului Ferdinand. În schimbul acestui loc Primăria Piteşti reprezentată de primarul Al. Dumitrescu a oferit un loc în strada Viilor lângă capătul podului liniei ferate Piteşti – Curtea de Argeş în suprafaţă de 124 mp şi o indemnizaţie de 500 lei pentru mutarea caselor de pe locul din strada Ştubeu, în termen de maxim o lună de la data încheierii actului[25].

Act de schimb referitor la exproprierea unui loc de 35 mp pe care se afla un dulap din strada Ştubeu nr. 63 proprietatea Maria şi Nicolae N. Şiţaru pentru prelungirea Bulevardului Ferdinand. În schimbul acestui loc Primăria Piteşti reprezentată de primarul Al. Dumitrescu a oferit un loc viran la capătul  străzii Lascăr Catargiu, dincolo de linia ferată, din loturile comunei Piteşti în suprafaţă de 60 mp şi o indemnizaţie de 50 lei pentru dulapului din strada Ştubeu[26]. 

Act de schimb referitor la exproprierea unui loc de 50 mp şi o magherniţă folosită ca potcovărie din strada Ştubeu nr. 17 proprietatea Ioniţă Dumitru Mierlă pentru prelungirea Bulevardului Ferdinand. În schimbul acestui loc Primăria Piteşti reprezentată de primarul Al. Dumitrescu a oferit un loc viran la capătul  străzii Lascăr Catargiu, dincolo de linia ferată, din loturile comunei Piteşti în suprafaţă de 50 mp  şi o indemnizaţie de 10 lei pentru ridicarea magherniţei de pe locul din strada Ştubeu[27]. 

Act de schimb referitor la exproprierea unui loc viran de 36 mp din strada Ştubeu proprietatea Mariţa Stănciulescu pentru prelungirea Bulevardului Ferdinand. În schimbul acestui loc Primăria Piteşti reprezentată de primarul Al. Dumitrescu a oferit un loc de 36 mp la capătul străzii Lascăr Catargiu dincolo de linia ferată şi o indemnizaţie de 100 lei pentru eliberarea locului din strada Ştubeu[28].

Act de schimb referitor la exproprierea unui loc de 99 mp şi case din strada Ştubeu nr. 27bis proprietatea Tinca, Dumitru şi Nae Matei pentru prelungirea Bulevardului Ferdinand. În schimbul acestui loc Primăria Piteşti reprezentată de primarul Al. Dumitrescu a oferit un loc viran la capătul  străzii Lascăr Catargiu, dincolo de linia ferată, din loturile comunei Piteşti în suprafaţă de 99 mp şi o indemnizaţie de 200 lei pentru eliberarea locului din strada Ştubeu[29]. 

Act de schimb referitor la exproprierea a două locuri în suprafaţă totală de 130,52 mp şi case din strada Ştubeu nr. 28 proprietatea Nae Matei pentru prelungirea Bulevardului Ferdinand. În schimbul acestui loc Primăria Piteşti reprezentată de primarul Al. Dumitrescu a oferit un loc viran la capătul  străzii Lascăr Catargiu, dincolo de linia ferată, din loturile comunei Piteşti în suprafaţă de 130,52 mp şi o indemnizaţie de 200 lei pentru mutarea caselor din strada Ştubeu[30].

Act de schimb referitor la exproprierea unui loc de 163 mp şi o casă cu cinci camere din strada Ştubeu nr. 4 proprietatea Păuna Teodorescu, soţia preotului Ştefan Teodorescu pentru prelungirea Bulevardului Ferdinand şi „asanarea şi alinierea cartierului Ştubeu”. În schimbul acestui loc Primăria Piteşti reprezentată de primarul Al. Dumitrescu a oferit un loc viran în strada Aurora, la capătul  străzii Egalităţii în suprafaţă de 204 mp  şi o indemnizaţie de 2.590 lei pentru ridicarea casei de pe locul din strada Ştubeu[31]. 

Anul 1914

Act de vânzare prin care Primăria Piteşti reprezentată de primarul Alexandru Dumitrescu vinde lui N. Iliescu un teren de 350 mp având forma unui poligon neregulat, teren rămas comunei în faţa proprietăţii lui N. Iliescu în cartierul Ştubeului, prin alinierea noului bulevard, vecin la miazănoapte cu Ghiţă Penescu, la sud cu restul de teren al comunei, al apus cu noul bulevard şi la miazăzi cu proprietatea lui N. Ilinescu, necesar acestuia a ieşi la alinierea noului bulevard, cu suma de 1.750 lei[32].  

Anul 1915

Act de schimb prin care Filoftia C. Marinescu dă Primăriei oraşului Piteşti un teren viran situat în strada Ferdinand în suprafaţă de 98,42 mp de formă triunghiulară. Primăria Piteşti reprezentată de primar Alex. Fostiropol dă locuitoarei Filoftia C. Marinescu un teren viran de 83,30 mp situat în strada Ferdinand rămas din exproprierile făcute pentru formarea Bulevardului Ferdinand învecinat cu strada Ştubeu[33].

Act de vânzare prin care plutonierul G. Dumitrescu din Regimentul 44, vinde Primăriei urbei Piteşti reprezentată de primarul Alexandru Fostiropol „un teren pământ situat în Piteşti (din cartierul Ştubeu) în suprafaţă de 89,25 mp pe care primăria deja a făcut stradă, adică prelungirea Bulevardului Ferdinand”, renunţă la pretenţiile contra Primăriei urbei Piteşti pentru plantaţiile şi palanul distruse cu ocazia prelungirii străzii, primind în schimb o despăgubire de 800 lei[34].

Act de vânzare prin care Păuna soţia preotului Ştefan Teodorescu vinde Primăriei Piteşti  un loc situat în strada Aurora, cuprins între stradă, proprietatea Bisericii Sf. Ioan la vest, proprietatea doamnei Robescu la est având suprafaţa de 204 mp pentru suma de 4.250 lei[35].

Act de schimb între Marin Bercea din comuna Moşoaia, cu domiciliul în comuna Amărăştii de Sus, judeţul Romanaţi şi Primăria Piteşti. Marin Bercea dă Primăriei Piteşti un teren de circa 167 mp în bulevardul Ferdinand, fostă strada Ştubeu care se mărginea din toate părţile cu proprietatea comunei, foste proprietăţi ale: Zamfir Rădulescu, Ghiţă Penescu, Constantin Mierlă şi Rada Gh. Drăcea. Primăria Piteşti dă lui Marin Bercea  un teren viran de circa 167 mp în strada Cazarmei, la întretăierea acestei străzi cu bulevardul Trivalea[36]. 

Anul 1916

Act de vânzare prin care Primăria Piteşti vinde soţilor  Filoftia şi Toma Grigorescu un teren de circa 67 mp rămas din exproprierea cartierului Ştubeu pentru suma de 250 lei[37].

Anul 1924

Act de vânzare prin care Primăria Piteşti reprezentată de primarul Marin V. Popescu vinde  soţilor Sevastiţa şi Nicolae Bâşcău, un teren rămas comunei în urma exproprierii făcute în cartierul Ştubeu în suprafaţă de 65 mp învecinat cu terenul cumpărătorului pentru suma de 5.200 lei[38].   

Act de vânzare prin care Primăria Piteşti reprezentată de primarul Marin V. Popescu vinde lui Constantin I. Rătescu, avocat din Piteşti, un teren rămas comunei în urma exproprierii făcute în cartierul Ştubeu în suprafaţă de 112 mp învecinat cu terenul cumpărătorului pentru suma de 12.432 lei[39].   

Anul 1931

Act de vânzare prin care Gh.M. Georgescu, funcţionar şi proprietar, din Piteşti, strada Cuza Vodă nr. 6 vinde Primăriei Piteşti reprezentată de dr. P. Robescu, vicepreşedinte al Comisiei Interimare, un teren în suprafaţă de 262 mp situat în Piteşti, strada Prelungirea Bulevardului Ferdinand fostă Ştubeu nr. 34 pentru prelungirea şi alinierea Bulevardului Ferdinand, teren expropriat încă din anul 1916, învecinat la răsărit cu Nicolae Ciuculescu, la apus cu strada Brâncoveanu, la miazănoapte cu Constantin Ion şi Deliu şi la miazăzi cu Bulevardul Ferdinand pentru suma de 47.000 lei[40]. 

 

Nr. crt.	Data actului	Numele proprietarului	Terenul preluat de Primăria Pitești	Terenul dat în schimb / Despăgubire
1.	20.03.1913	Florea Z. Rădulescu	154 mp şi casă de zid cu trei încăperi, str. Ştubeu nr. 52	Vânzare cu suma de 3.000 lei.
2.	20.03.1913	Siţa Gr. Petrescu	384 mp teren şi pereche de case de zid cu două camere, antreu şi sală, str. Ştubeu 11	Vânzare cu suma de 2.500 lei.
3.	22.03.1913	Marin Rădoi Mierlă	54 mp, str. Ştubeu, nr. 59	54 mp în capătul străzii Lascăr Catargiu şi 50 lei.
4.	22.03.1913	Ioniţă şi Tănase, fiii lui Stan Mierlă	9 mp, str. Ştubeu, nr. 20	9 mp în capătul străzii Lascăr Catargiu şi 50 lei.
5.	22.03.1913	Gheorghe Bădoi	105 mp cu construcţii str. Ştubeu nr. 47	Vânzare cu suma de 400 lei.
6.	22.03.1913	Anica Bădoi	91 mp, str. Ştubeu nr. 44	Vânzare cu suma de 200 lei.
7.	23.03.1913	Lina N. Zaharia	108 mp, str. Ştubeu nr. 50	Vânzare cu suma de 350 lei.
8.	23.03.1913	Lina şi soţul ei Niţă Boteanu	84 mp, str. Ştubeu nr. 49	Vânzare cu suma de 500 lei.
9.	27.03.1913	Ecaterina şi soţul ei Costache Enache şi Mariţa Gh. Drăcea	290 mp şi casă, str. Ştubeu, nr. 15	290 mp în capătul străzii Lascăr Catargiu şi 500 lei.
10.	27.03.1913	Văduva Floare Niţă Stan	63 mp teren viran str. Ştubeu nr. 33	Vânzare cu suma de 60 lei.
11.	03.04.1913	Moştenitorii lui Zamfir Rădulescu	395 mp şi case, str. Ştubeu, nr. 21 şi 23	400 mp în capătul străzii Lascăr Catargiu şi 500 lei.
12.	03.04.1913	Mariţa Stănciulescu	36 mp şi casă, str. Ştubeu	36 mp în capătul străzii Lascăr Catargiu şi 100 lei.
13.	04.04.1913	Marinică Ristea Burcea	300 mp, str. Ştubeu nr. 7	Vânzare cu suma de 3.000 lei.
14.	16.05.1913	Gheorghe Zamfir	1295 mp, str. Exerciţiu nr. 12 şi 14	Vânzare cu suma de 1.290 lei pentru prelungirea str. Primăverii.

 

---

[1] SJAN Argeș, Primăria Pitești, d. 28/1909-1911, f. 16.

[2] „Monitorul Oficial”, nr. 61 din 19 iunie 1910, p. 2617; ÎDR nr. 2079 din 14 iunie 1910.

[3] SJAN Argeș, Primăria Pitești, Proprietăți, d. 114/1915, f. 1-15. 

[4] Astăzi, strada General Constantin Cristescu.

[5] SJAN Argeș, Primăria Pitești, d. 10/1913, f. 117-127.

[6] SJAN Argeș, Primăria Pitești, Proprietăți, d. 124/1923, f. 1-2.

[7] Lipsă document.

[8] Indescifrabil.

[9] Loc liber, necompletat.

[10] Indescifrabil.

[11] SJAN Argeş, Primăria Piteşti, Proprietăți, inventar 1.9, vol. I, d. 89/1913, f. 1-11. 

[12] Ibidem, d. 90/1913, f. 1-10. 

[13] Ibidem, d. 91/1913, f. 1-9. 

[14] Ibidem, d. 42/1913, f. 1-2. 

[15] Ibidem, d. 36/1913, f. 1-3. 

[16] Ibidem, d. 37/1913, f. 1-2. 

[17] Ibidem, d. 38/1913, f. 1-2. 

[18] Ibidem, d. 40/1913, f. 1-2. 

[19] Ibidem, d. 41/1913, f. 1-3. 

[20] Ibidem, d. 44/1913, f. 1-2. 

[21] Ibidem, d. 45/1913, f. 1-3. 

[22] Ibidem, d. 47/1913, f. 1-2. 

[23] Ibidem, d. 46/1913, f. 1-3. 

[24] Ibidem, d. 33/1913, f. 1-3. 

[25] Ibidem, d. 39/1913, f. 1-3. 

[26] Ibidem, d. 50/1913, f. 1-3. 

[27] Ibidem, d. 34/1913, f. 1-2. 

[28] Ibidem, d. 43/1913, f. 1-2. 

[29] Ibidem, d. 48/1913, f. 1-2. 

[30] Ibidem, d. 49/1913, f. 1-3. 

[31] Ibidem, d. 35/1913, f. 1-3. 

[32] Ibidem, d. 64/1913, f. 1-7. 

[33] Ibidem, d. 109/1915, f. 1-8.

[34] Ibidem, d. 112/1915, f. 1-9.

[35] Ibidem, d. 110/1915, f. 1-5. 

[36] Ibidem, d. 114/1915, f. 1-15. 

[37] Ibidem, d. 115/1915-1916, f. 1-13. 

[38] Ibidem, d. 125/1923, f. 1-2.

[39] Ibidem, d. 124/1923, f. 1-2.

[40] Ibidem, d. 146/1931, f. 1-4.  

 

Aurel Radu, Aspecte referitoare la sistematizarea orașului Pitești. Strămurarea romilor pe moșia orașului, în „Restituiri”, nr.  70/2023, p. 19-28.