În secolul al XIX-lea, în contextul mai larg al construcției naționale, apar primele texte referitoare la monumentele ecleziastice din orașul Pitești. Aceste texte sunt semnate de nume importante ale culturii naționale, Alexandru Odobescu (1860)[1] și Grigore Tocilescu (1886)[2].
La începutul secolului al XX-lea, la Pitești se tipărește prima publicație periodică cu specific religios („Păstorul ortodox”, din 1904), în care au apărut de-a lungul timpului câteva articole referitoare la bisericile piteștene[3].
Mult mai târziu, în 1933 apare singura monografie dedicată bisericilor ortodoxe piteștene, publică de institutoarea Tatiana Bobancu[4]. Date despre bisericile piteștene mai apar incidental în anuarele[5] și volumele[6] publicate de forul religios superior – Episcopia Argeșului / Episcopia Râmnicului. O lucrare monografică de dată recentă, în care apar date despre toate bisericile din eparhia Argeșului este cea publicată de Teodor Mavrodin, fost director al Arhivelor județene Argeș, care a studiat numeroase documente din arhiva Episcopiei Argeșului[7]. Pentru câteva biserici ortodoxe există lucrări monografice distincte, cele mai multe de dată recentă: Schitul Trivale[8], Biserica Mavrodolu[9], Biserica Sf. Vineri[10] și Biserica Sf. Gheorghe[11].
Mai multe studii despre bisericile ortodoxe[12] au fost publicate de-a lungul timpului în periodice cu specific religios („Mitropolia Olteniei”, „Păstorul ortodox”), în anuare muzeale („Argesis” – Muzeul Județean Argeș), în reviste culturale locale („Restituiri” – Centrul Cultural Pitești) sau centrale („Buletinul Monumentelor Istorice”, „Revista Muzeelor și Monumentelor” ș.a.), studii publicate de istorici, arhitecți sau pasionați de istorie, referitoare la următoarele locașuri de cult: Biserica Buna Vestire – Greci[13], Biserica Mavrodolu[14], Biserica Sf. Gheorghe[15], Biserica Sf. Nicolae demolată în 1962[16], Biserica Sf. Treime – Beștelei[17], Biserica Sf. Vineri[18], Schitul Buliga demolat în 1900[19] și Schitul Trivale[20].
Despre lăcașele de cult aparținând comunităților conlocuitoare s-au scris mai multe articole și lucrări inegale, însă fără să cuprindă toate confesiunile relevante de-a lungul timpului[21]: armeană[22], calvină, luterană[23], mozaică[24] și romano-catolică[25].
O parte din fondul documentar al bisericilor piteștene s-a mai păstrat până în prezent. Arhivele bisericilor secularizate au fost preluate de Arhivele Statului începând din 1863, astfel încât la Arhivele Centrale din București se găsesc documente de la Schitul Trivale, dar și de la Biserica Sf. Gheorghe și Biserica Sf. Nicolae din Pitești[26]. La Arhivele județene Argeș se păstrează registrele de stare civilă (mitrice), relativ complete, de la principalele biserici ortodoxe, pentru perioada 1832-1865, precum și câteva dosare administrative de la Biserica Sf. Nicolae[27]. De asemenea, se păstrează parțial registrele parohiale de la Biserica Armenească (1862-1865), Biserica Catolică (1864-1865), Biserica Reformată (1861-1864) și Sinagoga israeliților (1860-1865).
La Arhivele Centrale din București, în fondul de arhivă al Ministerului Cultelor și Instrucțiunii Publice se află un registru din anul 1865, care conține un „Tablou istoric al bisericilor și monastirilor din județul Argeșu”[28]. În acest registru, primele înregistrări (14) sunt reprezentate de locașurile de cult din urbea Pitești: 11 biserici și schituri ortodoxe, o biserică armeană, o biserică reformată (calvină) și o sinagogă, aceasta din urmă aflată în construcție în 1865. Registrul nu conține date despre biserica romano-catolică, care în 1865 funcționa într-o casă parohială modestă și nici despre biserica luterană (evanghelică), inaugurată abia în 1867.
Registrul conține date despre anul înființări lăcașului de cult, numele ctitorilor și restauratorilor, inscripțiile murale sau cele aflate pe obiectele de cult, portretele murale (ale ctitorilor), pietrele tombale, cărțile religioase vechi etc. fiind o primă radiografie sumară a monumentelor ecleziastice piteștene din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, relevantă pentru cunoașterea istoriei urbane.
Biserica schitului
Trivale, văzută dinspre sud-vest, plasată într-un peisaj conceput pictural,
prin dozarea variată a intensității petelor de laviu. Desen de Henri Trenk, nedatat,
circa 1860, cu legenda originală „Duoă metoașe ale Cozii: [...] 2. Trivallea,
1680, lângă Pitești”. Pictorul Henri Trenk l-a însoțit pe Alexandru Odobescu în
călătoria de documentare istorică și arheologică a monumentelor din județele Argeș și Vâlcea din
1860. Sursa: Muzeul Național de Artă al României, Secția Arte Grafice, inv. 4221.
***
TABLOU
istoric al bisericilor și monastirilor din județul Argeșu (1865)
Urbea Pitești
Nr. următor – 1.
Plasa sau comuna – TRIVALEA.
Biserici – Biserică de zid nouă, foarte frumoasă.
Monastiri (1. De călugări; 2. De călugărițe) – Schit de călugări.
Data înființării – 1671.
(C)titorii (1. Înființători; 2. Restauratori) – Varlaam mitropolitul.
Documente (1. Hrisoave, acte de fundare și înzestrare; 2. Pomelnice vechi) – 1. Sunt luate la Arhiva Statului; 2. Varlaam, Cesarie arhiereu, Rafaila monah, Ieroftei ieromonah.
Inscripțiuni (1. Murale; 2. Pe odoare etc.) – 1. Despre reînnoirea bisericii de ieromonah Ierofteiu; Pe potir argint Nicolae Stana, pe epitaf și pe clopote Vlasie.
Ce monumente de însemnătate istorică se află? – N-are.
Ce odoare de valoare artistică posedă? – Odăjdii trei rând(uri) damasc, un musulin[29], un potir, trei candele argint, o cruce, o Ev(anghelie) legat(ă) (în) argint.
Ce portrete murale posedă? – Nifon Mitr(opolit), Ieroftei eremonah.
Notiții despre cărțile vechi ce posedă – Apos(tol) 1764 Iaco(v) Mitro(polit), Ev(angelie) 1794 Nect(arie) Rîm(nic), Min(eu) 1780 Filar(et) Rîm(nic), Cias(lov) 1777 Grig(ore) Mitr(opolit) și alte(le) noi.
Observări despre arhitectura bisericii sau monastirii – Forma bizantin cruciformă.
Diverse notiții – Biserica acestui schit a fost ruinată și Ieroftei egumenul de astăzi, cu a sa cheltuială a reparat-o și (a) făcut încăperile de astăzi.
Nr. următor – 2.
Plasa sau comuna – BULIGA.
Biserici – Biserică de zid bună.
Monastiri (1. De călugări; 2. De călugărițe) – Fost schit de călugări.
Data înființării – 7250 (1742).
(C)titorii (1. Înființători; 2. Restauratori) – 1. Martin sin Petru Bulica(!) cu soția Neacșa; 2. N-are.
Documente (1. Hrisoave, acte de fundare și înzestrare; 2. Pomelnice vechi) – 1. Sunt luate la Arhiva Statului; 2. Ale (c)titorilor.
Inscripțiuni (1. Murale; 2. Pe odoare etc.) – 1. Despre înființarea de (c)titori; 2. Pe potir de argint Hagi Necola.
Ce monumente de însemnătate istorică se află? – Două pietre de mormânt a(le) (c)titorilor Buliga și o piatră Barbucean sin M. Ungurelu.
Ce odoare de valoare artistică posedă? – Odăjdi(i) mai multe rând(uri) stofă și mătase, potir, cruce, candele de argint.
Ce portrete murale posedă? – Martin Buliga cu soția Neacșa.
Notiții despre cărțile vechi ce posedă – Ev(anghelie) 1697 Teod(or) Mitr(opolit) Snagov, Caz(anie) 1700 tradus(ă) de Neof(it) Mitr(opolit), Apos(ol) 1794 Nec(tarie) Rîm(nic), Min(eu) 1780 Ces(arie) Rîm(nic), Min(eu) 1737 Clim(ent) Rîm(nic).
Observări despre arhitectura bisericii sau monastirii – Forma bizantin cruciformă.
Diverse notiții – Învelitoarea acestei bisericii este ruinată cu totul și plouă în întru și a început a cădea tencuiala, care va aduce mare pagubă, dacă nu se va repara.
Nr. următor – 3.
Plasa sau comuna – MAVRODOLU.
Biserici – Biserică de zid bună.
Monastiri (1. De călugări; 2. De călugărițe) – De mir.
Data înființării – 1818.
(C)titorii (1. Înființători; 2. Restauratori) – 1. Ioan Mavrodolu; 2. Enoriași 1848 când a ars.
Documente (1. Hrisoave, acte de fundare și înzestrare; 2. Pomelnice vechi) – 1. Acte de locuri și vii cu care s-a înzestrat de (c)titori; 2. Ale (c)titorilor.
Inscripțiuni (1. Murale; 2. Pe odoare etc.) – 1. Despre înființarea bisericii de (c)titori; 2. Pe potir și agheasmatar argint Ioan Mavrodolu.
Ce monumente de însemnătate istorică se află? – Un mormânt (al) lu(i) Ioan Mavrodolu.
Ce odoare de valoare artistică posedă? – Odăjdi(i) mai multe rânduri, de stofă bună, o cruce, o Ev(anghelie) leg(ată) cu argint, două potire și candele argint.
Ce portrete murale posedă? – Ioan Mavrodolu.
Notiții despre cărțile vechi ce posedă – Ev(anghelie) 1693 Cost(antin) vv. Snagov, Min(eu) 1780 Fil(aret) Rîm(nic) și alte(le) noi.
Observări despre arhitectura bisericii sau monastirii – Forma bizantină cruciformă.
Diverse notiții – Biserica înainte a fost de lemn, mică, făcută de Ene cupețu, 7260 (1752). În locul acesteia, Ioan Mavrodolu a făcut-o (pe) aceasta de acum.
Nr. următor – 4.
Plasa sau comuna – SF. GHEORGHE.
Biserici – Biserică de zid foarte solidă.
Monastiri (1. De călugări; 2. De călugărițe) – De mir.
Data înființării – 7164 (1656).
(C)titorii (1. Înființători; 2. Restauratori) – 1. Constant(in) Șerban vv. fiul lui Șerban vv. cu Doamna sa Bălașa; 2. Enoriașii cu stăruința protopopului Ghiță, la 1848 când a ars.
Documente (1. Hrisoave, acte de fundare și înzestrare; 2. Pomelnice vechi) – 1. Acte de pravilă și locuri; 2. Constant(in) vv., Bălașa Doamna și alții.
Inscripțiuni (1. Murale; 2. Pe odoare etc.) – 1. Despre înființarea bisericii de Const(antin) vv.; 2. Pe cruce Joița Pascal.
Ce monumente de însemnătate istorică se află? – Trei pietre mormântale, una de la 7140 ștearsă, una Ioan Prot. Vasiliu, 1812, una Cost(antin) Pleșoian, 1832.
Ce odoare de valoare artistică posedă? – Odăjdi(i) trei rând(uri) stofă bună, potirul, douî cruci, candele argint.
Ce portrete murale posedă? – N-are.
Notiții despre cărțile vechi ce posedă – Pand. 1768 Grig(ore) Mitr(opolit), Min(eu) 1778 Ces(arie) Rîm(nic), trad. Ev(anghelie) 1794 Nec(tarie) Rîm(nic) și alte(le) noi.
Observări despre arhitectura bisericii sau monastirii – Forma bizantină cruciformă.
Diverse notiții – Loc liber (n.n.)
Nr. următor – 5.
Plasa sau comuna – SF. IOAN.
Biserici – Biserică de zid bună.
Monastiri (1. De călugări; 2. De călugărițe) – De mir.
Data înființării – 1777.
(C)titorii (1. Înființători; 2. Restauratori) – 1. Hagi Matei sin Ioan Țăcălie cupețu; 2. N-are.
Documente (1. Hrisoave, acte de fundare și înzestrare; 2. Pomelnice vechi) – 1. N-are; 2. Ale (c)titorilor.
Inscripțiuni (1. Murale; 2. Pe odoare etc.) – 1. Despre facerea bisericii de (c)titor; 2. N-are.
Ce monumente de însemnătate istorică se află? – O piatră mormântală a (c)titorilor.
Ce odoare de valoare artistică posedă? – Odăjdi(i) mai multe rânduri de stofă și damasc, potir argin(t) și unul (de) cositor.
Ce portrete murale posedă? – Matei, Țăcălie, Bărbuceanu, Duminecă, Constant(in) și Ion Țăcălie cupețu.
Notiții despre cărțile vechi ce posedă – Min(eu) 1780 Fil(aret) tra(dus) (la) Rîm(nic), Molit(velnic) 1741 Neof(it) Mitr(opolit) și altele mai noi.
Observări despre arhitectura bisericii sau monastirii – Forma este cruciformă.
Diverse notiții – Învălitoarea slabă, dar sînt preparative spre a se repara.
Nr. următor – 6.
Plasa sau comuna – SF. TREIME.
Biserici – Biserică de zid nouă, bună.
Monastiri (1. De călugări; 2. De călugărițe) – De mir.
Data înființării – Data veche nu se știe.
(C)titorii (1. Înființători; 2. Restauratori) – 1. Bestelei (se zice); 2. Policarp, eg(umenul) (de la) Mihai Vodă (din București) de care ținea, 1864.
Documente (1. Hrisoave, acte de fundare și înzestrare; 2. Pomelnice vechi) – 1. Sînt la Archiva Statului; 2. Ale (c)titorilor.
Inscripțiuni (1. Murale; 2. Pe odoare etc.) – 1. Despre prenoirea bisericii; 2. Pe cruce de argint Andrei Grigoriu.
Ce monumente de însemnătate istorică se află? – Pietre mormântale cu numele Triandafu, 1828.
Ce odoare de valoare artistică posedă? – Odăjdi(i) mai multe rânduri stofă, o cruce, un potir, candele argint.
Ce portrete murale posedă? – N-are.
Notiții despre cărțile vechi ce posedă – Ev(anghelie) 1745 Clim(ent) Rîm(nic), Oct(oih) 1793 Grig(ore) Mitr(opolit), Triod 1747 Neof(it) Mitr(opolit) și alte(le) mai noi.
Observări despre arhitectura bisericii sau monastirii – Forma bizantin cruciformă.
Diverse notiții – Loc liber (n.n.).
Nr. următor – 7.
Plasa sau comuna – MAICA PRECISTA.
Biserici – Biserică de zid nouă, bună.
Monastiri (1. De călugări; 2. De călugărițe) – De mir.
Data înființării – 7273 (1765).
(C)titorii (1. Înființători; 2. Restauratori) – 1. Duminecă, Badea, Păuna și alți(i); 2. Enoriași(i) și cu ajutorul altor(a), 1863.
Documente (1. Hrisoave, acte de fundare și înzestrare; 2. Pomelnice vechi) – 1. Are pentru dăruite; 2. Ale (c)titorilor.
Inscripțiuni (1. Murale; 2. Pe odoare etc.) – 1. N-are; 2. Pe potir Mihail Oescu.
Ce monumente de însemnătate istorică se află? – N-are.
Ce odoare de valoare artistică posedă? – Odăjdi(i) mai multe rând(uri) stofă bună, un potir, candele argint.
Ce portrete murale posedă? – N-are.
Notiții despre cărțile vechi ce posedă – Ev(anghelie) 1682 Șerb(an) vv., Oct(oih) 1750 Grig(ore) Rîm(nic), Triod 1746, Caz(anie) 1768 Grig(ore) Mit(ropolit).
Observări despre arhitectura bisericii sau monastirii – Forma veche dreaptă.
Diverse notiții – Această biserică este restaurată și frumoasă.
Nr. următor – 8.
Plasa sau comuna – BUNA VESTIRE (GRECI).
Biserici – Biserică de zid crăpată de cutremur.
Monastiri (1. De călugări; 2. De călugărițe) – De mir.
Data înființării – 7220 (1712).
(C)titorii (1. Înființători; 2. Restauratori) – 1. Ivan Norocea; 2. Enoriași(i) cu ajutorul altora, 1838.
Documente (1. Hrisoave, acte de fundare și înzestrare; 2. Pomelnice vechi) – 1. Acte de danie pentru locuri și moșii; 2. Ivan, Stana, Arsenie, Teodor, Sanda, Crist și alți arhierei și domnia(?).
Inscripțiuni (1. Murale; 2. Pe odoare etc.) – 1. Despre facerea și prenoirea bisericii; 2. Pe potir Mihalache Oescu.
Ce monumente de însemnătate istorică se află? – Mai multe pietre de morminte cu inscrip(ții) ale (c)titorilor.
Ce odoare de valoare artistică posedă? – Mai multe rând(uri) de stofă foarte bună, două potire, două cruci și candele argint.
Ce portrete murale posedă? – Ivan Norocea și Stana soția.
Notiții despre cărțile vechi ce posedă – Sînt mai noi.
Observări despre arhitectura bisericii sau monastirii – Forma bizantină cruciformă.
Diverse notiții – Biserica a fost pustiită la 1821 și reparată la 1838 prin silința protop(opului) Constantin.
Nr. următor – 9.
Plasa sau comuna – SF. NICOLAE.
Biserici – Biserică de zid în reparație.
Monastiri (1. De călugări; 2. De călugărițe) – De mir.
Data înființării – 1812.
(C)titorii (1. Înființători; 2. Restauratori) – 1. Partenie eg(umenul) (de la) Buliga; 2. Enoriași(i) cu ajutoare.
Documente (1. Hrisoave, acte de fundare și înzestrare; 2. Pomelnice vechi) – 1. Acte de danie pentru locuri și prăvăli(i); Ale enoriașilor.
Inscripțiuni (1. Murale; 2. Pe odoare etc.) – Despre facerea bisericii; 2. N-are.
Ce monumente de însemnătate istorică se află? – N-are.
Ce odoare de valoare artistică posedă? – Odăjdi(i) mai multe rând(uri) bune (și) vechi, un potir, două cruci, o Evanghelie și candele (de) argint.
Ce portrete murale posedă? – N-are.
Notiții despre cărțile vechi ce posedă – Sînt mai noi.
Observări despre arhitectura bisericii sau monastirii – Forma veche dreaptă.
Diverse notiții – Loc liber (n.n.).
Nr. următor – 10.
Plasa sau comuna – SF. VINERI.
Biserici – Biserică de zid bună.
Monastiri (1. De călugări; 2. De călugărițe) – De mir.
Data înființării – 1827.
(C)titorii (1. Înființători; 2. Restauratori) – 1. Jupan Ioan sluger, Jup(an) Ioan Ungurel(u), Alexand(ru) sin Ioan Ungurel(u) și Ana soția; 2. Drăghici Budeștean(u) și alți(i).
Documente (1. Hrisoave, acte de fundare și înzestrare; 2. Pomelnice vechi) – 1. Acte de danie pentru locuri și prăvălii; 2. Ale (c)titorilor.
Inscripțiuni (1. Murale; 2. Pe odoare etc.) – 1. Despre înființarea bisericii de menționații (c)titori; 2. Pe potir (de) argint Alex(andru) Ungurelu, 1829 sep(tembrie) 20, pe potir mai dem(ult) „dăruit Simion Bogdan”.
Ce monumente de însemnătate istorică se află? – N-are.
Ce odoare de valoare artistică posedă? – Odăjdi(i) mai multe rând(uri) de stofă bună și damasc și cit vechi, un potir cosit(or), 1 idem [...[30]], două cruci și candele de argint.
Ce portrete murale posedă? – Ale (c)titorilor arătați.
Notiții despre cărțile vechi ce posedă – Caz(anie) 1768 Grig(ore) Mitr(opolit), Bucur(ești) și alte(le) mai noi.
Observări despre arhitectura bisericii sau monastirii – Forma veche dreaptă.
Diverse notiții – Loc liber (n.n.).
Nr. următor – 11.
Plasa sau comuna – SF. ILIE.
Biserici – Biserică de zid bună.
Monastiri (1. De călugări; 2. De călugărițe) – De mir.
Data înființării – 1828.
(C)titorii (1. Înființători; 2. Restauratori) – 1. Pandelie Petre cu soția sa Păuna, Teodorache sin Diacon Hristea cu soția Ilinca, Mihai Popovici cu frații săi Pavel, Dimitrie, prim-ajutor și al altor(a); 2. N-are.
Documente (1. Hrisoave, acte de fundare și înzestrare; 2. Pomelnice vechi) – 1. Acte de danie pentru locuri și prăvăli(i); 2. Ale (c)titorilor.
Inscripțiuni (1. Murale; 2. Pe odoare etc.) – 1. Despre înființarea bisericii de menționații ctitori; 2. Pe potirul (de) argint Ion, Zamfir, Dimitrie, Pandelie, pe epitaf Trandafir și Maria.
Ce monumente de însemnătate istorică se află? – O piatră (de) mormânt Teodor cojocaru cu soția Elenca, 1839. Pe epitaf +.
Ce odoare de valoare artistică posedă? – Odăjdi(i) mai multe rând(uri) stofă bună și damasc vechi, un potir plumb, 1 idem, trei cruci și candele de argint.
Ce portrete murale posedă? – Pandele Petre, întâiul c(titor), cu soția și copii(i) săi.
Notiții despre cărțile vechi ce posedă – Oct(oih) 1811 Iosif Buda, Apos(tol) 1802 Blaj, Min(eu) 1804 Blaj și alte(le) mai noi.
Observări despre arhitectura bisericii sau monastirii – Forma bizantin cruciform.
Diverse notiții – Loc liber (n.n.).
Nr. următor – 12.
Plasa sau comuna – BISERICA ARMEANĂ.
Biserici – Biserică de zid bună, nouă.
Monastiri (1. De călugări; 2. De călugărițe) – De mir.
Data înființării – Loc liber (n.n.).
(C)titorii (1. Înființători; 2. Restauratori) – Loc liber (n.n.).
Documente (1. Hrisoave, acte de fundare și înzestrare; 2. Pomelnice vechi) – Loc liber (n.n.).
Inscripțiuni (1. Murale; 2. Pe odoare etc.) – Loc liber (n.n.).
Ce monumente de însemnătate istorică se află? – Loc liber (n.n.).
Ce odoare de valoare artistică posedă? – Odăjdi(i) mai multe rând(uri) damasc și stofă, potir și altele.
Ce portrete murale posedă? – Loc liber (n.n.).
Notiții despre cărțile vechi ce posedă – Loc liber (n.n.).
Observări despre arhitectura bisericii sau monastirii – Loc liber (n.n.).
Diverse notiții – Loc liber (n.n.).
Nr. următor – 13.
Plasa sau comuna – BISERICA REFORMATĂ.
Biserici – Biserică de zid nouă, solidă.
Monastiri (1. De călugări; 2. De călugărițe) – De mir.
Data înființării – 1861.
(C)titorii (1. Înființători; 2. Restauratori) – 1. Carol Sekeli, doctor și misio(nar) ungaro-reformat; 2. N-are.
Documente (1. Hrisoave, acte de fundare și înzestrare; 2. Pomelnice vechi) – 1. Acte de danie pentru locul bisericii și o vie; 2. Loc liber (n.n.).
Inscripțiuni (1. Murale; 2. Pe odoare etc.) – 1. N-are; 2. N-are.
Ce monumente de însemnătate istorică se află? – Loc liber (n.n.).
Ce odoare de valoare artistică posedă? – Odăjdii, mai multe.
Ce portrete murale posedă? – Loc liber (n.n.).
Notiții despre cărțile vechi ce posedă – Loc liber (n.n.).
Observări despre arhitectura bisericii sau monastirii – Forma dreaptă.
Diverse notiții – Loc liber (n.n.).
Nr. următor – 14.
Plasa sau comuna – SINAGOGA ISTRAELITĂ(!).
Biserici – Sinagoga nouă, în zidirea ei.
Monastiri (1. De călugări; 2. De călugărițe) – Loc liber (n.n.).
Data înființării – 1865.
(C)titorii (1. Înființători; 2. Restauratori) – 1. Bercu Avram, Iosif Herdan; 2. N-are.
Documente (1. Hrisoave, acte de fundare și înzestrare; 2. Pomelnice vechi) – 1. N-are; 2. N-are.
Inscripțiuni (1. Murale; 2. Pe odoare etc.) – Loc liber (n.n.).
Ce monumente de însemnătate istorică se află? – Loc liber (n.n.).
Ce odoare de valoare artistică posedă? – Loc liber (n.n.).
Ce portrete murale posedă? – Loc liber (n.n.).
Notiții despre cărțile vechi ce posedă – Biblia lui Moise.
Observări despre arhitectura bisericii sau monastirii – Forma pătrată.
Diverse notiții – Sinagoga aceasta se zidește din nou în locul celei vechi, tot de acei (c)titori cu comunitate(a) lor.
SANIC, Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice, registru nr. 1193/1865, f. 1-2.
[1] Al. Odobescu, Note de călătorie, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1981, p. 45, 53-54.
[2] Gr.G. Tocilescu, Raporturi asupra câtorva mânăstiri, schituri şi biserici din ţară, Tipografia Academiei Române, Bucureşti, 1887, p. 153-155.
[3] „Păstorul ortodox”, cunoscut și sub titlul „Păstorul” sau „Adevărul bisericesc” a fost un periodic de lungă durată al Societăţii „Frăţia” a Clerului din judeţul Argeş, cu prim secretar de redacţie Platon Ciosu.
[4] Tatiana N. Bobancu, Album religios. Bisericile din orașul Pitești cu un mic istoric, Tipografia „Artistica”, Pitești, 1933.
[5] Anuarul Eparhiei Argeșului pe anul 1934, Editura Consiliului Eparhial Curtea de Argeș, Tipografia „Artistica” P. Mitu, Pitești, 1934, et. alia.
[6] Eparhia Râmnicului şi Argeşului. Monografie, vol. 1-2, Râmnicu-Vâlcea, 1976.
[7] Teodor Mavrodin, Episcopia Argeșului, 1793-1949, Editura Europroduct, Pitești, 2005.
[8] Grigore Uriţescu, Schitul Trivalea din Piteşti, Craiova, 1965.
[9] Constantin Onu, Vasile Novac, Biserica Mavrodolu sau Biserica din Mahalaua Albastră, Editura Dacpress, Curtea de Argeș, 2006.
[10] Constantin Dejan, Biserica Sfânta Vineri din Pitești, Editura Fortuna Comimpex, Pitești, 2012.
[11] Octavian Dârmănescu, Biserica domnească Sf. Gheorghe din Pitești (2017, ediție online).
[12] Radu Crețeanu, Date privind monumentele vechi din Pitești și punerea lor în valoare în cadrul acțiunii de sistematizare a orașului, în „Buletinul Monumentelor Istorice”, 1970, 39, 3, p. 64–70; Spiridon Cristocea, Marius Păduraru, Monumente de cult dispărute din orașul Pitești, în „Monumentul”, 11, 2010, 1, p. 69-86.
[13] Daniel Barbu, Biserica Buna-Vestire-Greci din Pitești – un ansamblu veneto-cretan din secolul al XVI-lea, în „Verbum”, 1991, 2, 1–6, p. 105–114; Gheorghe Chirițescu, Scurt istoric al Bisericii Buna Vestire – Pitești, în „Argesis”, VII, 1995.
[14] Pr. Marin M. Braniște, Însemnări și manuscrise din biserica Mavrodolu-Pitești, în „Mitropolia Olteniei”, anul XXI, nr. 11-12, 1969, p. 578-580; Ion Gr. Rădulescu, Biserica Mavrodolu din Pitești, în „Păstorul Ortodox”, an XXI, nr. 11-12, 1940.
[15] Ştefan Balș, Biserica Sf. Gheorghe din Pitești, în „RMM-MIA”, 1976, 45, 2, p. 62–66; Marius Păduraru, Vechi lăcașe de cult ale orașului Piteşti. Biserica Domnească cu hramul „Sfântul Gheorghe”. Cu referire la un document trecut cu vederea despre ctitorul acesteia, în „Argesis”, XV, 2006, p. 255-266; Octavian Dărmănescu, Biserica Domnească din Piteşti până la 1848, în „Argesis”, XXIV, 2015, p. 131-146; Idem, Salvarea de la demolare și restaurarea Bisericii Domnești din Piteşti (1963-1968), în „Argesis”, XXV, 2016, p. 123-156.
[16] Aurel Radu, Contribuții documentare referitoare la istoricul Bisericii Sf. Nicolae din Pitești, în „Restituiri”, nr. 28/2013, p. 23-29; Idem, Două documente despre Biserica Sf. Nicolae din Pitești, în „Restituiri”, nr. 53/2019, p. 16-18; Idem, Documente vechi despre Biserica Sf. Nicolae din Pitești, în „Restituiri”, nr. 54/2019, p. 13-20.
[17] Petre Simionescu, Contribuții la studiul monumentului Beștelei din Pitești, în „RMM-MIA”, nr. 1/1987, p. 86-90; R. Voinaraschi, Ce se știe despre biserica Sf. Treime - Beștelei din Pitești, în „RMM-MIA”, 45, nr. 2/1976, p . 67-70.
[18] Marius Păduraru, Romeo Maschio, Ion Dumitrescu, Sondajul arheologic preventiv efectuat în curtea Bisericii Sfânta Vineri din Pitești (2015), în „Argesis”, XXIV, 2015, p. 47-58.
[19] Zicu Ionescu, Schitul Buliga, Pagini de istorie uitate, în „Argesis”, XIV, 2005, p. 697-702.
[20] I.N. Apostolescu, Schitul Trivalea, în „Revista pentru istorie, arheologie și filologie”, an IV, vol. VIII, 1902, p. 110-116.
[21] Spiridon Cristocea, Biserici și școli protestante la Pitești în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în „Argesis”, XVII, 2008, p. 191-203; Idem, Biserici și școli protestante la Pitești în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în „Argesis”, XXII, 2013, p. 261-274; Nițu (Burlușanu) G. Mioara, Etniile minoritare din Pitești în secolul al XIX-lea, Universitatea Valahia din Târgoviște, 2022.
[22] Pârâianu, Nicolae, Peisaj urban cu negustori armeni și o biserică, Editura Ararat, București, 2013.
[23] Aurel Radu, Contributions to the history of the church and the Lutheran community in the city of Pitești / Contribuții la istoricul bisericii și comunității luterane din orașul Pitești, în „Journal of Church History”, vol. III, nr. 1/2022, p. 57-86.
[24] Elena Ştefănică, Istoria comunității ebraice din Pitești în epoca modernă, în „Orizont XXI”, nr. 12/2008, p. 7-20; Aurel Radu, Aspecte ale măsurilor legislative antisemite în orașul Piteşti în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în „Orizont XXI”, VII, nr. 3(27)/2012, p. 18- 57.
[25] Iosif Gabor, Biserica romano-catolică Pitești, în „Pro Memoria”, nr. 5/2006, p. 79-107.
[26] SANIC – București, Biserica Sf. Gheorghe - Pitești, inv. 24; Schitul – Mânăstirea Trivale, inv. 37, 181, 276; Biserica Sf. Nicolae – Pitești, inv. 229.
[27] Arhivele Naționale – Argeș, Colecția Registrelor de Stare Civilă, inv. 291; Biserica Sf. Nicolae – Pitești, inv. 2005.
[28] SANIC, Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice, registru nr. 1193/1865, f. 1-2.
[29] Musul, muselină = Stofă de lână, bumbac sau mătase, foarte subțire și fină.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
“Fii drăguţ cu arhiviştii. Ei te pot şterge din istorie“