 |
Amintiri din copilărie
Elena G-ral Perticari
Davila
|
În decursul
vieţii, Elena Perticari Davila a făcut trei testamente cu privire la averea pe
care o deţinea, precum şi persoanele cărora le lăsa o serie de obiecte şi
bijuterii personale. Primul testament a fost întocmit în 14 august 1916, al doilea în
1935 şi al treilea în 11 decembrie 1946, la Izvorul de Sus. În ultimul preciza că doreşte să fie
înmormântată la Izvoru, fie la
Bucureşti lângă Alexandru Davila. A dorit să nu fie
înmormântată în cavoul familiei Perticari, ci într-un mod cât mai simplu, în
pământ. Dorea la mormânt o cruce de piatră după modelele vechi ale crucilor
româneşti şi o lespede tot de piatră pe care să se scrie data naşterii, 13/25
ianuarie 1865.
În testamentul
din 1946 preciza obiectele, mobilele şi bijuteriile pe care le lăsa rudelor şi
prietenilor apropiaţi: fiicei sale Ioana Şuţu, nepoatelor Ioana şi Irina, Ghica
Cantacuzino, Dinu Cuţarida, Ioana Popp, Florica Racoviţă, Ana, Radu,
Rose-Marie, Nicolae, Joiţa Cuţarida, Elena Leonte, Citta Davila, Maria Davila.
Lăsa brăţări, broderii, medalii şi blănuri regelui Mihai I, reginei Elena,
reginei Maria a Iugoslaviei, arhiducesei Ileana, precum şi altor multe persoane
şi instituţii: Azilul Elena Doamna, Şcoala din Izvoru, Muzeul din Goleşti, Dispensarul
din Izvoru
.
În 12
februarie 1923, avocatul familiei, Victor Raţiu se adresa Elenei Perticari
Davila prin care o anunţa că trebuie să se prezinte la Ministerul de Externe
pentru a preciza „valorile depuse la bănci”, valori evacuate împreună cu
tezaurul ţării la Moscova...
Testamentul
Elenei Perticari Davila:
Ultima mea voinţă,
Subscrisa Elena general Perticari, născută
Davila, având numai un copil adoptat, pe fiica mea Elena Ioana dispun prin
prezentul testament de întreaga cotitate disponibilă, adică din jumătate din
întreaga mea avere actuală şi viitoare, precum arăt mai jos.
După cunoştinţa ce am, averea mea – acea cu
care am fost înzestrată la trecerea mea în căsătorie şi acea pe care am
primit-o ulterior ca moştenire de la părinţii mei, de la mătuşa mea Felicia
Racoviţă şi de la alte rude – este cea următoare:
1. Precum arată în foaia mea de zestre
autentificată de Tribunalul Notariat Ilfov sub nr. 1441 din 6 septembrie 1882
şi transcrisă în registrul special de foi dotale la nr. 355/1882, zestrea mea e
compusă din următoarea avere:
a) O pătrime din moşia Şerboeni, adică din
partea care a fost zestrea defunctei mele mame, Ana Davila;
b) Via de lângă Azilul Elena (Cotroceni) în
suprafaţă de 4 pogoane;
c) 26.000 lei în scrisori funciare după cursul
zilei;
d) Poliţa de asigurare a Societăţii „Dacia
România” cu nr. 739.
e) Trusoul şi diferite giuvaericale în
valoare de 16.000 lei.
Acest avut zestral nu mi-a rămas însă
stăpânire în întregul lui, căci cu ocazia împărţirii averii defunctului meu tată
generalul Davila, între mine, sora mea Zoe Cuţarida şi fraţilor mei Alexandru
şi Carol Davila, păstrând numai ce mi se constituise zestre din avutul
defunctei mele mame Ana Davila, am raportat ceea ce mi se constituise în zestre
de către defunctul meu tată, din avutul său, spre a împărţi toată averea rămasă
de la dânsul în chip frăţesc astfel cum se arată în actul de împărţeală întărit
de Tribunalul Ilfov, Secţia I, prin sentinţa nr. 318 din 31 martie 1900 şi
anume:
a) Via, adică cele 4 pogoane din locul de la Cotroceni;
b) 15.000 lei, valoare nominală a scrisorilor
funciare urbane Bucureşti 5%, evaluată de comun acord de toţi moştenitorii la
suma de 12.900 lei;
c) 11.000 lei, valoarea nominală a scrisorilor
funciare rurale 7% evaluate de comun acord de către toţi moştenitorii la suma
de 11.000 lei;
d) 14.500 lei primiţi de la Societatea de Asigurare
„Dacia” România, conform recunoaşterii moştenitorilor mei, cu care am cumpărat
colierul de briliante;
e) 10.000 lei trusoul şi bijuteria – căci
restul până la 16.000 lei cât arată actul dotal adică 6.000 lei – s-a
recunoscut de toţi moştenitorii mei că reprezintă valoarea bijuteriilor luate
din averea mamei;
f)
8.300 lei
reprezentând venitul averii ce am raportat, precum s-a stabilit de comun acord
adică am raportat 56.700 lei şi cu chipul acesta am luat parte la partajul
moştenirii rămasă de la defunctul meu părinte cu drepturi egale alături de sora
şi fraţii mei;
Averea de împărţit a fost:
1. Locul de la Cotroceni;
2. lei 89.700 în numerar
Făcând compensaţia între ceea ce mi se cuvenea
şi ceea ce trebuia să raportez a urmat ca eu să aduc la succesiune suma de
33.975 lei şi să iau:
-
¼ din întregul
teren de la Cotroceni
– mi-a ieşit la sorţi nr. IV.
Asupra acestui teren am realizat în primul
rând despăgubirea acordată de primăria capitalei care a expropriat o porţiune
de teren pentru prelungirea bulevardului Elisabeta cu suma rezultată din
această expropriere completată de soţul meu am făcut raportul de 33.975 lei sus
menţionată.
Posterior, prin actul de asociere sub
semnătură privată transcris la Tribunalul
Notariatului Ilfov, nr. 2.967/1903, eu cu fraţii mei,
Alexandru şi Carol Davila am adus ca aport cele trei loturi ale noastre din
terenul de la Cotroceni
în asociere ce am format cu Theodor Căpitanovici şi Alexandru Simonidi pentru a
parcela întregul teren şi a-l vinde în loturi.
Am realizat în urma încheierii acestui act
următoarele sume:
a) Pentru refuzul primăriei capitalei de a
acorda autorizarea să vindem particularilor parcele din terenul nostru, urmând
proces, am câştig am câştigat până în ultima instanţă şi primăria ne-a plătit
ca daune suma de 59.696 lei, din care partea mea reprezintă aproximativ 19.898
lei, cu 15.000 lei soţul meu mi-a cumpărat şiragul de mărgăritare.
b) Din vânzarea în rate a parcelelor din
terenul de la Cotroceni
s-a realizat pentru partea mea în asociere, numai până la 26 februarie 1911,
suma de lei 56.800, astăzi această sumă trebuie să fie mult mai însemnată şi
urmează a se mai încasa ratele terenurilor vândute.
II. În afară de avutul meu zestral şi de
avutul moştenit de la tatăl meu arătat până aici, am mai moştenit averea
menţionată în actul de partaj întărit de Tribunalul Ilfov, Secţia a IV-a prin
sentinţa nr. 337/1908 şi anume:
a) ¼ din lotul III din moşia Bănănăi, compus
din locuri de cultură în întindere de 44 hectare, locuri de
pădure şi zăvoi în întindere de 71 hectare şi 2300 mp, zăvoi în întindere de 7 hectare şi 7.250 mp.
Această parte de moşie a fost vândută şi asupra a ceea ce s-a realizat,
aproximativ suma de 24.000 lei după cum se arată în actul de vânzare
autentificat la Tribunalul Ilfov.
b) ¼ din lotul IV din moşia Goleşti, compusă
din 61 hectare
şi 5950 mp teren de cultură; 63
hectare şi 2750 mp pădure; 16 hectare şi 6500 mp
vii cu olaşniţa; 18
hectare şi 5000 mp prund cu zăvoi;
c) ¼ din a 6-a parte din moşia Şerboeni,
judeţul Argeş cuvenită lui Constantin Racoviţă şi având suprafaţa de 31 hectare şi 2000 mp.
III. Am mai moştenit de la defuncta mea
mătuşă, Felicia Racoviţă cum se arată în testamentul său olograf din 21 aprilie
1904 următoarele:
a) a şasea parte din moşia Goleşti formând
lotul nr. II şi atribuit defunctei prin actul de partaj întărit de Tribunalul
Ilfov prin sentinţa 337/1908;
b) o pătrime din lotul nr. VI din moşia
Goleşti cumpărată de defuncta Felicia Racoviţă de la fratele meu Alexandru
Davila, cum s-a recunoscut de către acesta prin actul autentificat de
Tribunalul Notarial Ilfov sub nr. 10.821 din 9 noiembrie 1907.
IV. Afară de acest avut am mai cumpărat în
timpul căsătoriei mele cu generalul Perticari, partea ce mi s-a atribuit din
preţul vânzării viei zise „Constantin Racoviţă” porţiunea de moşie Şerboeni
aparţinând fratelui meu Alexandru Davila, prin actul de vânzare autentificat la Tribunalul Notarial
Ilfov sub. Nr. 13.074/1910.
Acesta fiind avutul meu din care jumătate se
cuvine fiicei mele adoptive Elena Ioana, dispun de cealaltă jumătate cum
urmează, nu pentru că dragoste ce o am pentru fiica mea nu e desăvârşită ca a
unei mame iubitoare, dar pentru că dânsa având o stare mare de pe urma tatălui său,
generalul Perticari, cred de datoria mea să înapoiez rudelor mele mai puţin
avute, ceea ce îmi revine de la părinţii mei:
-
¼ din lotul VI
din moşia Goleşti cumpărată de la fratele meu Alexandru Davila de către
defuncta Felicia Racoviţă şi lăsată mie moştenire, cum se arată mai sus, o las
în ce priveşte mica proprietate, fie în natură, fie valoarea fondului în
numerar, în cazul când s-ar vinde pentru împărţeală, nepoţilor mei Cita şi
Tudor Davila, copiii fratelui meu Alexandru Davila, iar uzufructul îl las
fratelui meu Alexandru Davila. Această avere pe care eu am moştenit-o de la
defuncta mea mătuşă fiind cumpărată de la fratele meu Alexandru Davila, am
înţeles întotdeauna de datoria mea să o fac să reintre în patrimoniul fratelui
meu, cum veniturile le-am dat cât au trăit copiii lui.
-
Restul avutului
meu cu care se completează cotitatea disponibilă, fiind prea neînsemnată ca
valoare pentru a putea face cu el vreo părtinire, doresc să se împartă nu după
cum îmi este dragostea mare şi deopotrivă pentru toi ai mei ci după cum am
socotit că vor putea fi nevoile fiecăruia şi anume să se împartă în 6 părţi
egale şi să se atribuie:
1. Două părţi din şase nepoatelor mele Ana,
Felicia şi Elena, fiicele surorii mele, Zoe Cuzarida;
2. O parte din şase nepoţilor mei Radu, Dinu şi
Niculae Cuzarida, fii surorii mele Zoe Cuzarida. Părinţii lor Zoe şi Niculae
Cuzarida vor administra această avere, capitalizându-le veniturile până la
majoratul fiecăruia sau la trecerea în căsătorie a fetelor – purtând grija să
se consemneze la Casa
de Depuneri şi Consemnaţiuni – veniturile, sau în cazul când partea ce li s-ar
atribui n-ar fi în natură, sumele în numerar ce ar reprezenta partea lor de
moştenire;
3. O parte din cele şase rog pe fratele meu
Carol Davila să o primească în plină proprietate ştiind bine cât este de
inimos, de bun şi cât a ajutat pe fratele nostru Alexandru pe care îl gog să
poate grijă şi în viitor;
4. Două părţi din cele şase le las în ce
priveşte noua proprietate Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice în ce
priveşte însă uzufructul acestei părţi, îl va avea pe timpul vieţii sale
fratele meu Alexandru ca să nu fie lipsit de îngrijirile de care are nevoie.
I.
Partea celor
dintre moştenitorii şi legatarii mei care mi-ar predeceda se va împărţi
deopotrivă între legatarii rămaşi în viaţă în momentul decesului meu.
II.
Dintre
bijuteriile ce am, urmează mai jos o listă de ce voi lăsa fiicei mele Ioana şi
încep cu şiragul de mărgăritare pe care o rog să îl poarte întotdeauna în
amintirea celeia care i-a fost din tot sufletul mamă.
III.
Două rânduri
de briliante cu două funde de briliante legate printr-un rând mai mic şi
formând un şirag – dispun că după alegerea fiice mele – dacă dorinţa ei ar fi
să le păstreze, cu ceea ce s-ar socoti a fi valoarea lor în numerar, iar dacă
dorinţa ei ar fi să le vândă cu ceea ce s-ar realiza drept preţ de vânzare să
se dea Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice care ar întrebuinţa în
fiecare an venitul ce ar rezulta din acest capitol în scopul următor:
1. Cu jumătate din acest venit se va procura în
fiecare an cărţi şi veşminte copiilor săraci şi sârguitori din şcolile comunale
ce funcţionează în comuna Izvoru de Sus, Argeş şi Goleşti din judeţul Muşcel.
2. Cealaltă jumătate împreună cu venitul celor
două şesimi din disponibilul averii mele prevăzute la paragraful 4, după
moartea fratelui meu Alexandru Davila, Ministerul Cultelor şi al Instrucţiunii
Publice va avea o bursă şi o va da unui student în medicină, sărac şi cu
aptitudini medicale sau chirurgicale cu începere din al doilea an de studiu şi
până în momentul când reuşind la examenul de internat va fi obţinut un post de
salariat.
Bursa va purta numele General Ana Davila şi
i se va acorda studentului care reuşind la examenul anului I al Facultăţii de
Medicină va fi desemnat de către consiliul de profesori ai acestei facultăţi.
Adaug însă că dacă printre elevi s-ar afla vreunul din satul Goleşti (Muşcel)
sau Izvorul de Sus (Argeş) i se va da preferinţă.
Rog pe fratele meu Pia să săvârşească cu
fondurile ce le lăsasem în păstrare, împrejmuirea mormântului părinţilor
noştri, căci îmi e o mare întristare să nu fi îndeplinit datoria mea pe care o
urmăresc şi doresc de atâta vreme.
Rog încă pe buna şi iubita mea cumnată
Marioara să nu uite pe fratele meu Alexandru şi să-şi amintească că fiica mea
Ioana este fina ei şi a lui Pia, să o iubească dar şi să o sprijine călăuzind-o
spre bine.
Rog încă pe fratele meu să se ocupe de
publicarea corespondenţei părinţilor noştri căci acum se poate da la iveală. Pe
pisoiul meu «gen. Perticari» îl rog să sprijine această lucrare pe care o
începusem fără a o săvârşi.
Lista obiectelor ce le las
rudelor şi prietenilor
Fiicei mele Ioana
La
Moscova
|
1 şirag de mărgăritare
|
|
2 mărgăritare lunguieţe ce se pot pune la urechi sau anina la rândul
cel mic de briliante
|
|
1 parură completă de briliante cu trei flori şi frunze (se poate
transforma în cracă)
|
|
1 ceasornic pus într-o brăţară de platină – dar al regelui Carol I
|
|
1 inel cu un briliant mare
|
|
1 inel cu un mărgăritar
|
|
1 inel cu un safir înconjurat de briliante
|
|
1 inel cu un briliant şi un mărgăritar mic
|
|
1 smarald înconjurat de briliante
|
|
1 cruce mare cu o ametistă şi briliante – dar al reginei Maria
|
|
1 broşă mare cu una peruzea în formă de inimă şi gravată cu aur (de
la mama)
|
|
1 broşă cu un safir mare şi briliante
|
|
1 broşă cu trei safire (unul galben), dar al prinţului Carol
|
|
1 salbă monede turceşti de aur şi peruzele (de la mama)
|
|
1 rând de monede turceşti de aur pentru cap (de la mama)
|
|
1 pereche cercei turceşti de aur (de la mama)
|
|
1 şirag lung de mărgean roşu (de la mama)
|
Toată argintăria ce îmi revine de la părinţi – una cutie de … de aur,
toate dantelele, blănile şi toate micile lucruri ce le am şi nu le dăruiesc
altora.
|
Domniţei Elisabeta
La
Moscova
|
O rog să primească de la aceea ce i-a arătat întotdeauna o
nestrămutată dragoste, o mică brăţară, de la străbuna mea Zinca Golescu şi pe
care domniţa o admira întotdeauna – e un rând de boabe de aur lucrate şi
înşirate una de alta şi un flacon de cristal pentru săruri care se află în
casa de fier de la Izvoru.
|
Cumnatei mele Mărioara (soţia lui Pia)
La
Moscova
|
1 inel cu un rubin de la maică-mea
|
|
1 ac de păr cu rubin şi briliante
|
|
1 broşă cu un safir deschis şi coroană – dar al reginei Elisabeta
|
|
1 vas mare chinezesc care parvine de la Goleşti
|
|
1 pasăre (stârc) de la Copenhaga
|
Fratelui meu Pia
La
Moscova
|
1 cruciuliţă de botez de aur a tatii
|
|
1 ceasornic format din două ovale de bronz – cu termometru şi
barometru de la nenea Nicolae Golescu
|
Sorei mele Zoe Cuzarida
La
Moscova
|
Cerceii mei de briliant
|
|
1 broşă de aur şi briliante – cifra reginei Elisabeta (Carmen Sylva)
|
|
1 broşă cu trei ametiste (de la mama)
|
|
1 broşă cu un mic rubin şi briliante
|
|
1 vas mic de Copenhaga cu o cruce
|
|
1 cruce veche de filigran cu pietricele
|
Nepoatei mele Elenuţa (fata Zoiei)
La
Moscova
|
1 broşă cu cifra reginei Elisabeta – briliante
|
|
1 medalion cu oglinzi – cifra reginei Elisabeta cu briliante
|
|
2 piepteni baga
|
|
1 brăţară argint vechi şi pietricele
|
Radu Cuzarida
La
Moscova
|
1 ceasornic rotund de masă cu smalţ verde
|
|
1 statuetă de Tanagra
|
|
1 bulocă de aur cu trei pietre roze ce o preţuiam întotdeauna
|
Fanny Derussi
La
Moscova
|
1 ac de cap safir şi briliante
|
|
1 picior de vermeil cu trei tăviţe de onix
înconjurate cu smalţ roşu, verde, alb
|
Leni Golescu
La
Moscova
|
1 ac de briliant şi smarald pentru cap
|
Lica Golescu
La
Moscova
|
1 inel cu un briliant, una cruce argint
|
Nuţi Golescu
La
Moscova
|
1 inel cu două briliante mici, un cruce veche cu lanţ şi pietricele
|
Dina Golescu
La
Moscova
|
1 pandantiv cu lanţ de platină şi două chrysoprase liliachii
|
|
1 şirag de chihlimbar
|
Despina Golescu
La
Moscova
|
1 brăţară cu perle, aur şi smalţ verde
|
|
1 pungă mică de aur
|
Stefana Golescu
La
Moscova
|
1 inel de argint
|
|
1 cruce cu smalţ şi piatră de … dar al reginei Maria
|
Domnişoarei Ara Davila
La
Moscova
|
1 mic pandantiv vechi cu o perlă şi şase safire
|
Nepoatei mele Zoia Perticari
La
Moscova
|
1 broşă lungă de smarald şi briliante cu o piatră mai mare la mijloc
– dar al reginei Maria
|
Doamnei general E. Manu
La Moscova
|
1 inel cu cifra reginei Elisabeta şi coroană
|
Domnişoarei Zoe Roseti Bălănescu
La Moscova
|
1 brăţară zale platină şi aur, dar al reginei Elisabeta
|
Domnişoarei Marcela Pons – fiica Suzanei Lemarquis
La Moscova
|
1 brăţară cu pietre verzi şi perle
|
|
1 căldăruşă bizantină
|
Toate mărunţişurile celelalte vor rămâne
fiicei mele Ioana ca şi tablourile lui Grigorescu şi celelalte picturi şi
icoane vechi ce le am, pe care o rog cu limbă de moarte, în caz că nu va avea
copii să le dăruiască muzeului nostru din Bucureşti.
