Exemplu
diagramă 1
|
Î.
Mai întâi, ce anume trebuie să avem în vedere când pornim la întocmirea unei
genealogii pentru propria familie?
R.
Ca punct de pornire vom folosi documentele familiei, actele de stare civilă ale
părinţilor, bunicilor şi dacă există, cele ale străbunicilor sau ale rudelor
apropiate. Având în vedere că vom lucra cu o cantitate impresionantă de
informaţii şi date avem nevoie de „hârtie şi pix” pentru a ţine o evidenţă, cu
toate că în prezent sunt suficiente resurse gratuite sau parţial gratuite
oferite de Internet. Spre exemplu, ne putem
folosi de www.myheritage.com, un site
specializat pentru întocmirea de genealogii, cu interfaţă în limba română care ne
permite în mod gratuit să întocmim propriul arbore genealogic cu maxim 250 de
persoane (pentru mai mult există un serviciu plătit), iar la final putem scoate
o diagramă aspectuoasă în format electronic (PDF sau JPG) în vederea tipăririi
(dacă se doreşte acest lucru), plus multe alte resurse interesante.
Î.
Ce documente păstrează Arhivele
Naţionale Argeş, pe care le putem folosi pentru întocmirea de genelogii?
R.
În principiu, genealogia noastră se face pe baza registrelor de stare civilă întocmite
la nivelul fiecărei primării comunale sau orăşeneşti din judeţ şi a documentelor
primare pentru recensământul populaţiei care se întocmesc odată la 10 ani. Din
păcate, în România mapele de recensământ pentru populaţie nu sunt păstrate de
Arhivele Naţionale ale României nefiind considerate „documente istorice” aşa
cum se procedează în alte ţări cum sunt Marea Britanie sau SUA. Totuşi,
registrele de stare civilă se păstrează permanent şi la noi de către Arhivele
Naţionale în Colecţia Registrelor de Stare Civilă care poate fi consultată prin
sălile de studiu de către aproape orice doritor. Dacă vrei să accesezi aceste
documente trebuie să ai peste 18 ani (această prevedere a fost între timp suprimată) şi să te rogi ca registrele să aibă
o stare de conservare bună care să permită darea lor în cercetare. Este
important să citim înainte Regulamentul
Sălilor de Studiu din cadrul Arhivelor Naţionale care în ultimii patru ani s-a tot schimbat!
Î.
De când există documente de stare civilă în România şi pentru judeţul Argeş?
R.
Prin Regulamentele Organice din 1831-1832 preoţii bisericilor parohiale din
Moldova şi Ţara Românească au fost obligaţi să ţină condici, numite şi mitrice,
ale propriilor enoriaşi botezaţi, cununaţi şi morţi. Trebuie precizat că aceste
evidenţe din perioada 1831-1860 sunt scrise în paleografie chirilică, cu
aşa-zisul alfabet de tranziţie, adică o amestecătură de litere chirilice cu
litere latine, bineînţeles limba de scriere fiind cea română. Tânărul stat
român a trecut oficial la scrierea cu alfabet latin abia din anul 1860. Totuşi,
în Transilvania aceste evidenţe sunt mult mai vechi datorită influenţei
practicilor occidentale. Avem evidenţe moderne de stare civilă de abia din
vremea domnitorului Al.I. Cuza de când s-au înfiinţat în 1864 noile entităţi
administrativ-teritoriale (comunele), care întocmeau în dublu exemplar registrele de stare
civilă pentru născuţi, căsătoriţi şi decedaţi.
Î.
Cum ajung documentele de stare civilă la Arhivele Naţionale din Argeş?
R.
În prezent, prin legislaţia care reglementează activitatea de stare civilă[1],
aceste registre de stare civilă sunt depuse spre păstrare permanentă la
Arhivele Naţionale după 100 de ani de la întocmirea lor de către primăriile
comunele sau orăşeneşti din Argeş, deşi în Franţa acestea sunt depuse în
eşaloane defazate, cu întâietate pentru registrele pentru decedaţi, apoi
căsătoriţi şi în final născuţi. E de reţinut că în România depunerea acestor
registre de stare civilă nu se face anual ci periodic, în funcţie
de spaţiul de depozitare disponibil la Arhivele Naţionale. În consecinţă, cel
de-al doilea punct de plecare în descoperirea „rădăcinilor” propriei familii
poate fi, după caz: la sediul Arhivelor Naţionale sau la sediul primăriei unde
s-a încheiat actul de stare civilă.
Î.
Ce trebuie să mai ştim despre lucrul cu aceste documente valoroase păstrate de
Arhivele Naţionale Argeş?
R.
Trebuie ştiut că registrele de stare civilă păstrate la Arhivele Naţionale sunt
manuscrise întocmite după o formulă specifică care necesită, pentru persoanele
mai puţin avizate, unele abilităţi de descifrare, ca să nu mai reamintim că
înainte de anul 1860 sunt scrise în paleografie chirilic. Actele de stare
civilă create după 1864-1865 conţin suficiente informaţii care ne permit
întocmirea genealogiei. Spre exemplu, actul de naştere conţine în afară de
numele nou-născutului şi date legate de locul naşterii şi mai ales vârsta
părinţilor, fără de care nu se poate avansa uşor în studierea trecutului
familiei. De obicei, pe actele de stare civilă s-au făcut aşa-numitele
„menţiuni de stare civilă” existente pe marginea actului. De pildă, pe actul de
naştere sunt trecute menţiuni legate de data şi locul căsătoriei, decesului sau
divorţului persoanei menţionate în acel act, informaţii care uşurează vizibil
cercetarea genealogică. Precizăm totuşi că această practică a „menţiunilor de
stare civilă” a fost introdusă destul de târziu în România, de abia din
perioada interbelică. Din păcate, evidenţele parohiale pentru botezaţi din
perioada 1832 – 1865 sunt mult mai sărace în informaţii, căci nu conţin
date legate de vârsta părinţilor copilului, ceea ce îngreunează în mod
considerabil întocmirea propriei genealogii, însă în actele pentru cununaţi
este trecută vârsta mirilor şi numele părinţilor, iar în registrele pentru
morţi este trecută vârsta persoanei decedate, date care totuşi trebuie să fie uneori admise cu rezerva de rigoare. În final, nu trebuie omis din vedere că o cercetare
genealogică la Arhivele Naţionale necesită în primul rând timp şi răbdare,
deoarece majoritatea documentelor sunt în format clasic, pe hârtie, fără să
existe în prezent o evidenţă informatizată.
Exemplu
diagramă 2
|
[1]
Legea 119/1996 cu privire la actele de stare civila, republicata în
2012 în „Monitorul
Oficial”, Partea I, nr. 339 din 18 mai 2012; Vezi şi Metodologia nr. 1 din 13 octombrie 1997, pentru
aplicarea unitara a dispoziţiilor Legii nr. 119/1996 care a fost
abrogata prin HG nr. 64/2011 pentru aprobarea Metodologiei cu privire la aplicarea unitara a dispoziţiilor in materie
de stare civilă, publicată în „Monitorul
Oficial”, nr. 151 din 2 martie 2011.
Deci limita pana la care putem ajunge cu cercetarea genealogica este 1831?
RăspundețiȘtergereDA
ȘtergereInteresant articol. Eu prefer familysearch.org.
RăspundețiȘtergere