Cum întocmim genealogia propriei familii?

Exemplu diagramă 1

Î. Mai întâi, ce anume trebuie să avem în vedere când pornim la întocmirea unei genealogii pentru  propria familie?

R. Ca punct de pornire vom folosi documentele familiei, actele de stare civilă ale părinţilor, bunicilor şi dacă există, cele ale străbunicilor sau ale rudelor apropiate. Având în vedere că vom lucra cu o cantitate impresionantă de informaţii şi date avem nevoie de „hârtie şi pix” pentru a ţine o evidenţă, cu toate că în prezent sunt suficiente resurse gratuite sau parţial gratuite oferite de Internet. Spre exemplu,  ne putem folosi de www.myheritage.com, un site specializat pentru întocmirea de genealogii, cu interfaţă în limba română care ne permite în mod gratuit să întocmim propriul arbore genealogic cu maxim 250 de persoane (pentru mai mult există un serviciu plătit), iar la final putem scoate o diagramă aspectuoasă în format electronic (PDF sau JPG) în vederea tipăririi (dacă se doreşte acest lucru), plus multe alte resurse interesante.

Î. Ce documente păstrează  Arhivele Naţionale Argeş, pe care le putem folosi pentru întocmirea de genelogii?

R. În principiu, genealogia noastră se face pe baza registrelor de stare civilă întocmite la nivelul fiecărei primării comunale sau orăşeneşti din judeţ şi a documentelor primare pentru recensământul populaţiei care se întocmesc odată la 10 ani. Din păcate, în România mapele de recensământ pentru populaţie nu sunt păstrate de Arhivele Naţionale ale României nefiind considerate „documente istorice” aşa cum se procedează în alte ţări cum sunt Marea Britanie sau SUA. Totuşi, registrele de stare civilă se păstrează permanent şi la noi de către Arhivele Naţionale în Colecţia Registrelor de Stare Civilă care poate fi consultată prin sălile de studiu de către aproape orice doritor. Dacă vrei să accesezi aceste documente trebuie să ai peste 18 ani (această prevedere a fost între timp suprimată)  şi să te rogi ca registrele să aibă o stare de conservare bună care să permită darea lor în cercetare. Este important să citim înainte Regulamentul Sălilor de Studiu din cadrul Arhivelor Naţionale care în ultimii patru ani s-a tot schimbat!

Î. De când există documente de stare civilă în România şi pentru judeţul Argeş?

R. Prin Regulamentele Organice din 1831-1832 preoţii bisericilor parohiale din Moldova şi Ţara Românească au fost obligaţi să ţină condici, numite şi mitrice, ale propriilor enoriaşi botezaţi, cununaţi şi morţi. Trebuie precizat că aceste evidenţe din perioada 1831-1860 sunt scrise în paleografie chirilică, cu aşa-zisul alfabet de tranziţie, adică o amestecătură de litere chirilice cu litere latine, bineînţeles limba de scriere fiind cea română. Tânărul stat român a trecut oficial la scrierea cu alfabet latin abia din anul 1860. Totuşi, în Transilvania aceste evidenţe sunt mult mai vechi datorită influenţei practicilor occidentale. Avem evidenţe moderne de stare civilă de abia din vremea domnitorului Al.I. Cuza de când s-au înfiinţat în 1864 noile entităţi administrativ-teritoriale (comunele), care întocmeau în dublu exemplar registrele de stare civilă pentru născuţi, căsătoriţi şi decedaţi.

Î. Cum ajung documentele de stare civilă la Arhivele Naţionale din Argeş?

R. În prezent, prin legislaţia care reglementează activitatea de stare civilă[1], aceste registre de stare civilă sunt depuse spre păstrare permanentă la Arhivele Naţionale după 100 de ani de la întocmirea lor de către primăriile comunele sau orăşeneşti din Argeş, deşi în Franţa acestea sunt depuse în eşaloane defazate, cu întâietate pentru registrele pentru decedaţi, apoi căsătoriţi şi în final născuţi. E de reţinut că în România depunerea acestor registre de stare civilă nu se face anual ci periodic, în funcţie de spaţiul de depozitare disponibil la Arhivele Naţionale. În consecinţă, cel de-al doilea punct de plecare în descoperirea „rădăcinilor” propriei familii poate fi, după caz: la sediul Arhivelor Naţionale sau la sediul primăriei unde s-a încheiat actul de stare civilă.  

Î. Ce trebuie să mai ştim despre lucrul cu aceste documente valoroase păstrate de Arhivele Naţionale Argeş? 

R. Trebuie ştiut că registrele de stare civilă păstrate la Arhivele Naţionale sunt manuscrise întocmite după o formulă specifică care necesită, pentru persoanele mai puţin avizate, unele abilităţi de descifrare, ca să nu mai reamintim că înainte de anul 1860 sunt scrise în paleografie chirilic. Actele de stare civilă create după 1864-1865 conţin suficiente informaţii care ne permit întocmirea genealogiei. Spre exemplu, actul de naştere conţine în afară de numele nou-născutului şi date legate de locul naşterii şi mai ales vârsta părinţilor, fără de care nu se poate avansa uşor în studierea trecutului familiei. De obicei, pe actele de stare civilă s-au făcut aşa-numitele „menţiuni de stare civilă” existente pe marginea actului. De pildă, pe actul de naştere sunt trecute menţiuni legate de data şi locul căsătoriei, decesului sau divorţului persoanei menţionate în acel act, informaţii care uşurează vizibil cercetarea genealogică. Precizăm totuşi că această practică a „menţiunilor de stare civilă” a fost introdusă destul de târziu în România, de abia din perioada interbelică. Din păcate, evidenţele parohiale pentru botezaţi din perioada 1832 – 1865 sunt mult mai sărace în informaţii, căci nu conţin date legate de vârsta părinţilor copilului, ceea ce îngreunează în mod considerabil întocmirea propriei genealogii, însă în actele pentru cununaţi este trecută vârsta mirilor şi numele părinţilor, iar în registrele pentru morţi este trecută vârsta persoanei decedate, date care totuşi trebuie să fie uneori admise cu rezerva de rigoare. În final, nu trebuie omis din vedere că o cercetare genealogică la Arhivele Naţionale necesită în primul rând timp şi răbdare, deoarece majoritatea documentelor sunt în format clasic, pe hârtie, fără să existe în prezent o evidenţă informatizată.

Exemplu diagramă 2

---

[1] Legea 119/1996 cu privire la actele de stare civila, republicata în 2012 în „Monitorul Oficial”, Partea I, nr. 339 din 18 mai 2012; Vezi şi Metodologia nr. 1 din 13 octombrie 1997, pentru aplicarea unitara a dispoziţiilor Legii nr. 119/1996 care a fost abrogata prin HG nr. 64/2011 pentru aprobarea Metodologiei cu privire la aplicarea unitara a dispoziţiilor in materie de stare civilă, publicată în „Monitorul Oficial”, nr.  151 din 2 martie 2011.