În pragul intrării ţării în război, inginerul N.C. Dumitrescu, şef al Serviciului tehnic orăşenesc a întocmit un raport privind activitatea acestui serviciu pentru anul 1915, raport pe care l-a trimis spre informare primarului oraşului Piteşti, în vederea întocmirii bugetului pe anul financiar 1916-1917[1].
Serviciul tehnic orăşenesc a fost un serviciu public cu rol important în modernizare şi urbanizare. Acest serviciu a fost înființat și încadrat cu personal tehnic de specialitate, arhitecți și ingineri, care în primii ani de activitate s-au recrutat din rândul alogenilor, aceștia fiind agenţii transformării urbane în sens modern. În 1915, serviciul central era condus de un inginer, ajutat de un desenator, un picher şi un copist. În același an, Serviciul tehnic se consolidează prin comasarea cu alte servicii publice: Serviciul apelor (reţeaua conductelor publice, hala sau uzina de apă de la Gropeni – Mărăcineni şi rezervorul din strada Smeurei, de lângă Cimitirul Sf. Gheorghe, inaugurate în anul 1910) şi Serviciul canalelor publice.
Întrucât cele mai multe țări ale Europei se aflau în stare de război, conducerea serviciului tehnic urban s-a preocupat de îmbunătăţirea unor localuri de şcoli în vederea transformării lor în spitale militare, în cazul mobilizării armate.
Serviciul asigura reparaţiile de la Abatorul comunal, care a fost reconstruit în anul 1912, tot pe malul râului Argeş, conform prevederilor impuse de regulamentele sanitare şi pentru asigurarea condițiilor igienico-sanitare.
Şeful serviciului tehnic susținea că teatrul orăşenesc a fost afectat, la scurt timp de la inaugurare (1915), de un incendiu care a pornit de la coşul băilor, întrucât în clădirea teatrului funcţiona și baia publică. Cauza incendiului a fost pusă pe seama neglijenței mecanicului şi fochistului de la teatrul şi baia comunală, care nu asigurau curățarea periodică a coșurilor de evacuare, deși aceștia raportau contrariul.
În vederea unei activități mai eficiente, șeful serviciului tehnic a cerut primarului orașului să aprobe unificarea mai multor servicii urbane independente: salubritatea, pompierii, parcurile și abatorul comunal, prin contopirea lor într-un singur și consolidat Serviciu tehnic. Celelalte servicii municipale, Serviciul paznicului de hotare, Serviciul băilor şi teatrul comunal, depindeau de Serviciul tehnic orăşenesc numai din punct de vedere al trebuințelor de natură tehnică, iar Abatorul comunal era dependent numai prin regulament.
Serviciul tehnic central asigura cu un personal restrâns respectarea şi aplicarea regulamentelor urbane în vigoare, referitoare la: clădiri, îngrădiri şi alinieri, canalizări, alimentarea cu apă la imobilele publice sau particulare şi autorizaţiile de executare a lucrărilor.
În slujba serviciului se aflau doi caldarâmgii care efectuau reparaţiile de pavaje de mai mică anvergură cu: bolovani, bazalt şi balastru. În 1915, oraşul avea o reţea de străzi de circa 33 km lungime, majoritatea pavată cu bolovani de râu, pietriş, piatră cubică şi asfalt. Pavaj de asfalt era doar pe strada Şerban Vodă şi pe Bulevardul Elisabeta Doamna, însă circa 3/5 din lungimea reţelei stradale era cu pavaj de bolovani şi pietriş sau avea „caracterul unor drumuri de ţară, pe care noroiul se usucă numai în timpul verilor, pe secetă”, după cum afirma șeful serviciului tehnic orășenesc. Întreținerea străzilor era o sarcină importantă şi costisitoare pentru municipalitate, mai ales în cazul străzilor noi făcute de particulari, astfel încât Primăria Pitești se vedea constrânsă să suporte pe spesele sale lucrările de îmbunătățire în numeroase zone periferice (Câmpul Bisericii Sf. Ioan, Câmpul Cristescu și pe proprietățile particulare deținute de: Căpitan Niţulescu, Căpitan Apostolescu, Colonel Chicoş şi F. Lehrer).
Majoritatea rețelei stradale (30 km) era prevăzută cu conducte de apă potabilă şi doar parţial cu canale de scurgere (12 km). În anul inaugurării reţelei de apă (1910), în oraş se pompa apă curentă timp de 12 ore pe zi, însă treptat cantitatea de apă pompată a crescut, astfel încât s-a ajuns la pompare neîntreruptă, realitate pusă de autorităţi pe seama risipei „colosale” de apă. În realitate, aproximativ un sfert din cantitatea totală de apă potabilă livrată în anul 1915 a fost folosită de unităţile militare din Trivale (317.012 mc).
În continuare, prezentăm în integralitate Expunerea asupra întregului mers al Serviciului tehnic realizată de inginerul N.C. Dumitrescu, șeful Serviciului tehnic orășenesc (comunal), în care sunt cuprinse informații despre activitatea desfășurată de serviciile publice urbane (Serviciul central, Serviciul apelor, Serviciul de întreținere a conductelor publice, Serviciul canalelor, Serviciul băilor și teatrului comunal, Serviciul salubrității și Serviciul parcurilor) și măsurile cerute pentru îmbunătățirea activității edilitare în orașul Pitești. Expunerea reflectă aspecte importante ale modernizării urbane (rețea de alimentare cu apă curentă, rețea de canalizare etc.) într-un oraș mic (raportat la cele din vestul Europei), cu circa 20.000 locuitori în 1915-1916.
***
[Expunere asupra întregului mers al Serviciului tehnic, 1916]
Primăria comunei Pitești
Serviciul Tehnic
Nr. 1.526
Pitești, 10 martie 1916
Domnule Primar,
În vederea întocmirii noului buget pe 1916-1917 credem necesar a vă face o Expunere asupra întregului mers al Serviciului tehnic, expunere care se cuprinde pe larg în dosarele și rapoartele noastre zilnice.
Serviciul nostru compus dintr-un inginer, un desenator, un picher, un copist (ca birou central) are sub conducerea sa:
1. Serviciul apelor: rețeaua conductelor publice, hala din Gropeni și rezervorul de la Cimitirul Sf. Gheorghe.
2. Serviciul canalelor publice din oraș.
3. Serviciul de lucrări publice ale comunei: construcții și pavaje.
4. Serviciul de supravegherea hotarelor moșiei orașului.
5. Serviciul Băilor și teatrului comunal.
6. Serviciul abatorului comunal.
Serviciul nostru tehnic care mai înainte era despărțit în trei servicii deosebite: tehnic, apelor și canalelor, fiecare serviciu cu personalul lui deosebit, azi s-au contopit într-un singur serviciu cu un singur birou central constând din personalul arătat mai sus.
Personalul instalațiilor și echipelor de lucrări.
Instalațiile ce posedăm și echipele de lucrări au următorul personal.
1. Serviciul apelor: a) Personalul Uzinei de apă Gropeni: un mecanic și patru ungători. b) Personalul de întreținere a conductelor din oraș: fântânar și trei lucrători.
2. Serviciul canalelor: trei oameni cu brațele.
3. Serviciul lucrărilor publice: doi caldarâmgii și un lănțar.
4. Serviciul de supravegherea hotarelor moșiei: un paznic de hotare.
5. Serviciul băilor și teatrului comunal: un mecanic, un încasator, un fochist, un băiaș masor, două băieșițe, o spălătoreasă și un rândaș. La teatru: un regizor și un mașinist și un reparator al scenei.
6. Serviciul Abatorului: un intendent și perceptor, un controlor și doi oameni de serviciu.
Atribuțiile fiecărei ramuri din acest serviciu.
Privind rolul fiecărui funcționar și om din fiecare din echipele de lucru sau a instalațiilor enumerate mai sus, pe întregul an 1915 avem:
1. Serviciul apelor:
a) Stația de pompare din Gropeni. Atribuțiile personalului de aici sunt: observarea continuă a mersului motoarelor și pompelor, reparatul diferitelor piese ale acestei instalații, după cum se constată din rapoartele săptămânale și lunare ce ni se fac de acest serviciu.
Această instalație se compune acum din: două motoare Diesel a 50 cai putere fiecare cu pompele lor și dintr-un motor mic de cinci cai putere pentru iluminat și pentru acționarea unui strung cu care mecanicul repară pe fiecare zi aproape, piese mici și chiar mari necesare instalației.
Avantajele ce acordă strungul în chestiune sunt vădite, întrucât aproape nimic n-am mai dus de la uzină în oraș la ateliere mecanice pentru reparat.
Combustibilul celor două motoare Diesel este motorina, iar a motorului de iluminat benzina grea.
Izvoarele de captare sunt absorbite cu pompe acționate de cele două motoare și apa refulată în oraș direct la rezervorul din dealul cimitirului printr-o conductă de 250 mm diametrul.
Debitul rezervorului de apă este de 3.600 mc, iar printr-un pompaj normal de 24 de ore debitul conductei de refulare tot de 3.600 mc.
Din 1910 încoace, an de an, orele de pompare s-au înmulțit față cu cerințele tot mai mari ale orașului: a) pe de o parte, noi instalații în case și curți și b) pe de altă parte, colosală risipă de apă în oraș.
În 1910 se pompa apa numai 12 ore, azi 24 de ore fără întrerupere, săptămâni și luni întregi.
Pompajul continuu cere combustibil continuu, uzajul motoarelor continuu, activitatea personalului continuu zi și noapte (făcând cu rândul de serviciu).
Cred interesant să dau, în rezumat, apa pompată în oraș pe anul 1915, combustibil etc. după cum urmează:
1 ianuarie 1915 – 1 ianuarie 1916: ore de pompare 8.753, turele pompelor (huburi) 3.715.649, motorină consumată 81.110 kg, ulei întrebuințat 3.843 kg, ore de iluminat 3.773, benzină consumată 6.700 kg.
Din această tabelă rezultă că în decurs de un an încheiat, motoarele au stat numai șapte ore (din mers), iar apa consumată în oraș a fost de 1.300.587 mc, ceea ce revine la un consum zilnic de circa 3.563 mc. Adică un rezervor de apă complet care se împarte: 317.012 mc la Regimente iar restul de 983.575 mc numai în oraș.
Risipa de apă este așa de mare în oraș că chiar pompând în continuu, ea tot nu ajunge, din care cauză a trebuit să o mai închidem anumite ore din timpul zilei și nopții. Grație acestui sistem, abia-abia putem să facem față consumului general al orașului.
b) Serviciul de întreținere a conductelor publice de apă din oraș. Atribuțiile acestui personal sunt: inspectarea conductelor, vanelor, hidranților, căminelor, fântânilor publice, instalațiilor comunei, robinetelor comunale, conductei de refulare, cum și reparațiile lor, curățirea și spălarea căminelor de apometre și rezervorului de apă, cum și citirea apometrelor.
În rezumat, activitatea de un an a acestei echipe este:
S-a scos apa din căminele apometrelor de la: Regimente, Spitalul Brătianu, Gară și s-au citit apometrele trimestrial la Regimente și lunar la Gară, după cum se constată din procesele verbale și conturile încheiate, pe baza cărora se face achitarea sumelor cuvenite comunei;
S-a scos apa din cele două cămine de la Sifonul Argeșului;
S-au reparat radical: 5 hidranți, 21 fântâni publice, fântânile școlilor primare, 19 vane, 15 racorduri de apă, 31 robinete comunale, conductele de apă de la Regiment;
S-a reparat instalația de la Abator sub conducerea picherului montor, latrinele din localul Primăriei înlocuindu-le rezervoarele automate cu unele cu lanț, idem cele din Grădina Publică;
S-au pus de mai multe ori garnituri robinetelor de apă din Abator și s-a refăcut aproape în întregime conducta de apă de aici;
S-au reparat conductele publice de apă din oraș, idem robinetele de la localurile școlilor și pompieri, s-au instalat din nou 19 racorduri de apă (în care intră și cel de la Escadronul de Călărași);
S-au scos parii de lămpi Washington din Grădina Publică depozitându-se la Curte[2];
S-a depavat strada Brătianu unde s-a aplicat alinierea cea nouă (în dreptul casei cu nr. 53 și 55);
S-a făcut tribuna de 10 Mai;
S-a desfundat și curățit șanțul șoselei de la Cimitirul Sf. Gheorghe capul străzii Smeurii;
S-a curățat sala Teatrului comunal și s-a spălat mozaicul, desfundând și canalele băilor;
S-a răspândit pietrișul în jurul Teatrului;
S-au tăiat lemne pentru Băile Comunale;
S-a reinstalat fântâna din coasta Cimitirului Sf. Gheorghe;
S-a descărcat și cărat de la Gară la hala de apă Gropeni vagoanele de motorină cu ajutorul sacalelor de la Curte;
S-a mutat mai jos fântâna din coasta cimitirului pentru a avea apă cu presiune suficientă;
S-a spălat rezervorul de apă din dealul cimitirului;
S-au înlocuit urechile rupte ale hidranților de pe străzile: Şerban Vodă, Teiuleanu, Unirii;
S-a desfundat canalul Şcolii Nicolopol;
S-a răspândit pietrișul de pe strada Cazărmilor;
S-a introdus o vană nouă pe strada Dragoș Vodă.
Aceeași echipă a mai dat ajutor la reparațiile localurilor comunei dărâmând un zid la Şcoala nr. 3 de fete și cărând molozul afară. S-au desfundat gurile publice ale canalelor pe timpul ploilor. S-au bătut pari în jurul unora din aceste guri. S-au mutat robinetele de concesie și hidranții pe noua aliniere a străzii Brătianu. S-au desfundat canalele băilor comunale. S-a scos niște țeavă veche de apă din pământ din curtea Serviciului salubrității. S-a dat ajutor lui Poncek (mașinistul scenei teatrului comunal) la spoitul fațadei Primăriei. S-a reparat racordarea conductelor publice de apă din strada Lascăr Catargiu, colț cu bulevardul M. Kogălniceanu, cum și cea de sub podul metalic CFR din dreptul Ţesătoriei (la Gară). S-au curățit cazanele și coșul băilor comunale și s-au desfundat pisoarele și closetele teatrului comunal. S-a instalat lumina electrică de la localul Judecătoriei urbane sub conducerea picherului montor. S-a schimbat una în locul celeilalte, cele două fântâni publice, cea din bulevardul Kogălniceanu și cea din strada Calomfirescu.
Tot cu această echipă s-au mai făcut și unele reparații la fântânile particulare ca: Solomon, str. Trivalea și Stoenescu, bulevardul Elisabeta Doamna, cărora li s-a făcut cont de plată plătibil Primăriei.
Tot cu această echipă ne-am ajutat la ridicare diferitelor planuri topografice ca: locul comunei vândut d-lui inginer Dima, idem cel din Ştubeiu cu referire la cererea lui Ilie Rădulescu, Paraschivescu și cel dat în schimb lui Marin Bercea, idem ridicarea planului pentru deschiderea străzii proiectate între Piață și strada Târgul din Vale, cum și alte măsurători pentru exproprierile operate în anul 1913, cum și pentru diferite alinieri pentru autorizații în oraș.
2. Serviciul canalelor.
Acest serviciu are ca atribuții: curățirea în permanență a tuturor orificiilor canalelor publice din oraș, vechi sau noi.
În rezumat, activitatea de un an a acestei echipe de oameni, având una mașină cu boi de la Curte cu care cară gunoiul din canale este:
A curățit în timpul iernii toate recipientele de zăpadă, toate gurile de canal vechi și noi, a desfundat de mai multe ori canalul de la abatorul comunal, a reparat canalul public din strada Maior Giurescu, a curățit canalul cel mare (vechi) din strada Trivalea, gura canalului vechi din Calomfirescu, din strada Primăverii.
Tot această echipă a răspândit pietrișul în jurul Teatrului comunal împreună cu echipa apelor, a tăiat lemne la băi pentru cazane (cu echipa apelor), a cărat gunoiul de aici.
Tot această echipă, cu echipa apelor la un loc, a desfundat șanțul Cimitirului Sf. Gheorghe, a desfăcut și cărat la Curte parii de lemn ai vechilor felinare de pe străzi, a cărat pământ rămas în Grădina Publică, a stins 5.000 kg de var alb gras pentru lucrările comunei, a curățit căminul de inspecție de la Monumentul Independenței din bulevardul Elisabeta Doamna, a desfundat gurile de canal din jurul acestei racordări, idem cea din strada Trivalea, în dreptul Fabricii de bere Schwartz, idem cele din străzile Mircea Vodă și Vasile Lupu, idem cele din strada Târgul din Vale, colț cu strada Maior Giurescu.
Tot această echipă a desfăcut racordul de canal de la proprietatea Kercea din strada Egalității, idem la Dr. Maior Constantinescu din strada Trivalea, a schimbat capacele de la gurile de canal în următoarele puncte: a) în dreptul Tribunalului Argeș; b) în dreptul prăvăliei d-lui C. Dimitrescu, strada Şerban Vodă; c) în dreptul Şcolii Nicolopol, bulevardul Elisabeta Doamna.
Tot această echipă a cărat bolovanii din lacul Trivalea la punctul lucrării în strada Cuza Vodă, a desfăcut și refăcut racordul de canal de la proprietatea d-lui M. Vitzu din strada Teiuleanu nr. 14.
3. Serviciul de paza hotarelor moșiei orașului.
În privința atribuțiilor singurului paznic de hotare prevăzut în buget, putem spune că ele sunt destul de mari dar se face prea puțin numai cu un singur om.
Independent de aceasta, trebuie să adăugăm că, chiar de și-ar depune toată stăruința paznicul de hotare în îndeplinirea în conștiință a datoriei sale, dar cu sistemul înlocuirii acestui om, comuna, an de an, își pierde din posesia ei, își pierde deci succesiv drepturile de proprietate.
Deocamdată, aici trebuie să mai adăugăm că actualul paznic de hotare face și pe agentul încasator al taxelor pentru pietriș și nisip.
4. Serviciul băilor și teatrului comunal.
Funcționarea băilor și teatrului comunal datează de un an de zile și ca atribuții ale personalului sunt cele specificate și prin buget.
Activitatea acestui serviciu constă din îndeplinirea funcțiunii fiecărui slujbaș, sprijiniți după cum se vede mai sus de oamenii echipelor noastre, sprijiniți și de concursul nostru tehnic ce l-am dat și dacă, din când în când, s-a simțit câte o scădere în bunul mers al băilor și teatrului comunal, aceasta se datorește concursului împrejurărilor, mai mult decât lipsei de experiență a personalului diriguitor de acolo. Astfel, primul mecanic, lăsând rolul său mai mult fochistului, care și acesta a neglijat slujba din care cauză a luat foc coșul băilor (el fiind nemăturat, pe când subsemnatului îi raporta că l-a măturat), numai bine nu putea funcționa în asemenea condiții băile comunale.
Printr-o nouă îndrumare și o nouă orânduire a acestui serviciu, dacă va fi pus sub directa noastră conducere, sperăm să facem ca acest serviciu să funcționeze în perfectă ordine.
5. Serviciul abatorului comunal.
Abatorul, construit după toate cerințele higienei publice și tehnice în anul 1912, funcționează în baza Regulamentului abatorului comunal Pitești aprobat cu Înaltul Decret Regal nr. 728 din 15 februarie 1914.
Atribuțiile personalului acestui abator sunt enumerate și orânduite prin dispozițiile regulamentului menționat.
Din primele zile de funcționare măcelarii au opus o rezistență grozavă noilor măsuri de ordine și de igienă în exercitarea meseriei lor. Au declarat grevă. Nereușind, au furat pârghia cântarului, în fine, încet și cu mare greutate, s-au mai acomodat serviciului de control, însă au rămas încă sălbatici în ce privește modul de întrebuințare a instalațiilor. Aceasta a făcut pe Primărie să renunțe la serviciile cazanelor și caloriferelor care zac în nefuncționare.
Serviciul tehnic. Biroul central de conducere a întregului serviciu.
Atribuțiile acestui serviciu se împart în:
a) Lucrări de birou;
b) Lucrări de conducere a lucrărilor în regie (cu echipele și instalațiile menționate) și lucrărilor date în antrepriză în cursul anului;
c) Supravegherea în oraș a tuturor lucrărilor particulare, a căror autorizație se emite pe baza referatelor noastre.
Privind activitatea de un an a serviciului nostru din cele trei puncte de vedere, putem rezuma:
Ca lucrări de birou, s-au executat o mulțime de rapoarte către D-voastră și către alte instituții ce ne-au cerut a le da vreo lămurire sau răspuns;
Se ține la curent o întreagă arhivă a serviciului nostru, compusă din: registrul de intrare și ieșire, registru de raport și ordine în care se trece pe fiecare zi lucru efectuat de echipele serviciului, cum și ordinele ce se dau, un registru de ordine și bonuri cu matcă, un registru pentru autorizațiile emise.
Se țin în ordine dosarele:
a) Conturi și procese verbale pentru apa consumată de Regimente, Spital și Gară;
b) Somații pentru repararea fântânilor particulare defecte;
c) Corespondența cu hala de apă Gropeni;
d) Lucrări publice în oraș;
e) Autorizații;
f) Racorduri noi de apă;
g) Diverse;
h) State de personal;
i) Rapoarte de zi ale echipelor;
j) Teatrul și băile comunale;
k) Corespondența cu primăria;
l) Instalații particulare de apă.
S-au reorganizat și sistematizat dosarele planurilor, atât cele ce privesc autorizațiile emise, cât și cele ce privesc: locurile comunei, exproprieri, vânzări de terenuri etc.
Astfel, acest material s-a grupat în dosare, după cum urmează:
Dosarul nr. 1/1910 – Planuri cu case noi la autorizații;
Dosarul nr. 2/1910 – Proiectul clădirii Spitalului Brătianu;
Dosarul nr. 1/1911 – Planuri cu case noi la autorizații;
Dosarul nr. 1/1912 – Idem pe 1912;
Dosarul nr. 1/1913 – Idem pe 1913;
Dosarul nr. 1/1914 – Idem pe 1914;
Dosarul nr. 1/1915 – Idem pe 1915;
Dosarul nr. 3/1912 – Idem pentru lucrări de canalizare 1912;
Dosarul nr. 3/1913 – Planuri pentru lucrări de canalizare 1913;
Dosarul nr. 3/1912 – Planul de canalizarea Pârâului Trivalea;
Dosarul nr. 3/1914 – Planuri de canalizare autorizații pe 1914;
Dosarul nr. 4/1914 – Idem pentru localul Tribunalului;
Dosarul nr. 5/191… – Capela Cimitirului Sf. Gheorghe;
Dosarul nr. 6 – Planul Cimitirului Sf. Gheorghe;
Dosarul nr. 7 – Planul Şcolii nr. 1 băieți;
Dosarul nr. 8 – Proiect pentru iluminarea electrică a orașului Pitești;
Dosarul nr. 10 – Locurile comunei cu actele lor;
Dosarul nr. 11 – Ilie Rădulescu și Ghiță Penescu;
Dosarul nr. 12 – Proiectul străzii proiectate între Piață și strada Târgul din Vale;
Dosarul nr. 13 – Deschideri de străzi prin locurile comunei;
Dosarul nr. 14 – Alinieri provizorii în oraș;
Dosarul nr. 14 bis – Alinieri definitive;
Dosarul nr. 15 – Parcelarea în loturi (deschideri de străzi);
Dosarul nr. 16 – Azilul de infirmi;
Dosarul nr. 17/1915 – Rapoarte zilnice ale echipelor;
Dosarul nr. 18/1914-1915 – Biserica Sf. Ioan;
Dosarul nr. 19/1915 – Depozitul Pitești, Pescăria Statului;
Dosarul nr. 20/1911-1914 – Hala de alimente;
Dosarul nr. 21 – Planuri tip;
Dosarul nr. 22 – Conductele vechi din oraș;
Dosarul nr. 23 – Deschiderea Bulevardului Comăneanu cu exproprierile;
Dosarul nr. 24 – Planul străzii Rahova;
Dosarul nr. 25 – Planul străzii N. Bălcescu;
Dosarul nr. 26 – Planul străzii Grivița;
Dosarul nr. 27 – Planul străzii Trivalea;
Dosarul nr. 28 – Planul exproprierii lui Acik Delanof;
Dosarul nr. 29 – Planul orașului cu indicarea caselor de pe bulevard;
Dosarul nr. 30 – Proiectul general al canalizării orașului de inginer D. Germani;
Dosarul nr. 31 – Proiect și deviz și acte cu Şcoala de băieți nr. 1 (antreprenor Rosazza);
Dosarul nr. 32 – Planul topografic cu regiunea de sus a orașului;
Dosarul nr. 33 – Proiectul canalizării Cimitirului Sf. Gheorghe;
Dosarul nr. 34 – Planul locului lui Constantin Badea pentru a se ceda pentru construirea unui Spital Militar.
Pe lângă acestea, s-au întocmit situații pentru lucrări date în antrepriză, devize pentru lucrările ce Dv. ați ordonat a se face, toate acestea reclamând operații pe teren.
S-au condus de aproape și zilnic, apoi prin noi, lucrările în regie executate de echipele dependente de noi, s-au condus și s-au dirijat buna funcționare a instalațiilor: hala de apă Gropeni, rezervorul și în mai puțină măsură, abatorul și altele.
Prin restrânsul personal diriguitor al acestui serviciu central, prin bunăvoință și sacrificiu dincolo de orele de serviciu cerute de D-voastră, în fiecare seară ale fiecărei zile lucrătoare s-a luat raportul zilnic al lucrărilor săvârșite de echipele de lucru și s-au dat ordine, pentru noile lucrări ce trebuie să le fac pe a doua zi, după cum se vede din registrul nostru de ordine.
În fiecare seară și chiar în timpul zilei și al nopții, personalul meu, cu subsemnatul la un loc, am corespuns, în limita posibilităților, tuturor cerințelor intereselor comunei. Astfel, în timpul ploilor mari am alergat în oraș la desfundarea gurilor de canal și la orice alte întâmplări unde serviciile noastre se cereau.
În fiecare zi și în fiecare seară ne-am interesat de aproape de bunul mers al tuturor lucrărilor comunei, fie în regie, fie în antrepriză, aducând la îndeplinire ordinele D-voastră și punând în execuție hotărârile cerute de bunul mers al serviciului.
Tot cu restrânsul personal al Serviciului central tehnic am cercetat la fața locului toate chestiunile referitoare la respectarea regulamentelor comunale în vigoare: a) clădiri, îngrădiri și alinieri; b) canalizări; c) alimentări cu apă la imobilele publice și particulare din acest oraș, în urma căror cercetări li s-au emis autorizații de executarea lucrărilor.
Privind chestiunea din punct de vedere al lucrărilor publice executate de comună în anul trecut, ele se divid în: 1. Lucrări în regie; 2. Lucrări în antrepriză.
Lucrările în regie, în afară de cele făcute de Serviciul apelor, uzinei de apă, abatorului și care s-au trecut mai sus la capitolele respective, sunt cele de reparații, de pavaje cu bolovani, cu bazalt, cu balastru, reparații care s-au executat, o parte de caldarâmgii angajați prin buget în număr de doi, altă parte angajați cu luna pe timpul verii, care au fost și zidari și au făcut lucrări și de zidărie, iar o mică parte de terasamente și împietruire cu balastru, cu o echipă de oameni angajați pe un scurt interval de vreme.
Lucrările de reparație executate cu cei doi caldarâmgii ai comunei (prevăzuți în buget) sunt: refacerea pavajului la racordurile de apă, racordurile de canale, la fântânile publice, rigola de pe bulevardul Ferdinand și cea din strada Brătianu, refacerea pavajului pe strada Brătianu la Jandarmeria rurală și altele.
Lucrările săvârșite de pavatorii-zidari angajați cu luna pe timpul verii în număr de doi cu doi salahori, lucrând de la mai și până către finele lui octombrie 1915, sunt: pavaj de bolovani 3.143 mp, bordură reașezată 489 ml, pavaj de bazalt 207 mp, săpături între pomii de pe bulevard 450 mp.
În plus, s-au făcut lucrări de zidărie ca:
Reparații la localul de Şcoală de fete nr. 2, la Şcoala de băieți nr. 2 și 3, la Judecătoria ocolului urban și ocolului rural, reparații care constau din: reparatul coșurilor, sobelor, pereților, tavanelor, spoieli cu lapte de var alb, curățitul dușumelelor etc.; reparații la localul Poliției locale unde s-a adăugat și un ochi de fereastră, s-a desființat un zid, s-a fixat o grindă de fier; reparații la tencuielile exterioare ale Azilului de infirmi; idem la localul fost barieră la podul Argeș; idem la localul Primăriei; idem la remiza în care se ține etuva introducând o traversă de fier asupra ușii.
Tot cu această echipă s-au tencuit pe din afară cu mortar de ciment toate căminele de pe axa canalului Trivalea între podișca Balosache și cantonul CFR (Pitești Nord); idem zidul împrejmuitor al Grădinii Publice; s-au înălțat și s-au tencuit și căminele de canal de pe strada Vasile Lupu; s-a reparat cantonul din oborul de vite din Târgul din Vale.
Cu o parte din pompieri, cu oamenii serviciului, parcurile comunei și cu oamenii noștri s-a construit parapetul de beton din jurul lacului Trivalea.
Ca lucrări de terasamente făcute tot în regie au fost acelea de pe strada Câmpineanu.
Cu oamenii de la Curte s-a făcut o bună parte din terasamentele de pe strada Calomfirescu și s-au terminat cele de pe strada Vasile Lupu.
Lucrări date în antrepriză au fost prea puține în cursul anului 1915, dintre care, putem enumera: tencuirea în exterior a Azilului de infirmi (vezi adresa noastră nr. 999/1915 cu situația), lucrare care s-a efectuat cu materialul comunei ca și toate celelalte lucrări enumerate până aici; s-au furnizat 1.004 mc piatră de râu pe străzile: Heliade Rădulescu, Viilor, Bv. Ferdinand, Bv. Elisabeta Doamna, Cimitirul Armenesc, strada Frații Golești, Şoseaua Cimitirului Sf. Gheorghe, Cazărmilor, Negru Vodă și stradela Brâncoveanu de către Ştefan Garabet; s-a reparat ghereta din Târgul din Vale (vezi referatul nostru nr. 1.174/1915); idem învelitoarei Şcolii nr. 1 de băieți (vezi referatul nostru nr. 846/1915); s-a mai furnizat niște pietriș, ca 250 mc de către N. Ţurlea; s-a furnizat la Abatorul comunal niște sobe (vezi referatul nostru nr. 1.268/1915); s-au reparat și completat toate burlanele sobelor de la Şcoala de băieți nr. 1 (vezi referatul nostru nr. 166/1915).
De către antreprenorul Duratti Leonardo s-au făcut reparațiile asfaltului pe strada Şerban Vodă, Teiuleanu, Bulevard și altele, conform situației înaintată pe lângă adresa noastră nr. 1.535/1916.
Terminând cu expunerea lucrărilor ce depind de comună, trecem acum la o nouă categorie de lucrări care s-au făcut tot sub controlul nostru și conducerea noastră, a căror formare de devize și proiecte au pornit tot de la noi. Acestea sunt lucrările de îmbunătățirea și transformarea localurilor enumerate mai jos, în vederea spitalelor militare, în caz de mobilizare. Acestea sunt: Şcoala nr. 2 și 3 de băieți, Şcoala și Camera de Comerț, Institutul Urlățeanu etc.
Domnule Primar,
Din serviciile menționate mai sus, numai: apelor, canalelor și tehnic sunt după întocmirea bugetului dependente cu totul de noi, pe când: paznicul de hotare, Serviciul băilor și teatrul comunal depind numai în măsura în care trebuințele de natură tehnică o cer, iar abatorul dependent numai prin regulament.
Cu toate acestea, prin ordinele date de Dv. și prin natura îndeletnicirilor, atribuțiile serviciului nostru foarte adesea se întind și asupra Serviciului parcurilor comunale, Serviciul pompierilor, Serviciul salubrității.
Serviciul nostru este în imediata legătură cu aceste servicii și prin instalațiile ce avem: astfel, cu Serviciul pompierilor, prin acționarea gurilor de incendiu, cu Serviciul salubrității prin lucrările de edilitate și curățenie ce se fac și care trebuie făcute după o regulă oarecare de tehnică, asemenea cu Serviciul grădinilor pentru același motiv.
Prin alcătuirea bugetului însă, aceste servicii sunt independente și independente ca acțiune.
De aici, neputința de a îndeplini la timp, bine și economic ordinele D-voastră, întrucât nu întotdeauna ni s-a putut da ascultare la ordinele noastre. De aici neputința de a realiza un program de lucrări edilitare de care se simte de mult mare nevoie.
Ceva mai mult, această independență a serviciilor arătate ne este chiar dăunătoare. Spre exemplu. Noi, pentru a garanta alimentarea orașului cu apă, închidem conducta în timpul zilei, iar pompierii vin în urma noastră și o deschid spre a stropi străzile, lucrând deci contra dispozițiilor noastre. Nici măcar nu ne întreabă de unde să ia apa necesară pentru stropit.
La abatorul comunal am refăcut de mai multe ori porțile și tot rupte și degradate sunt și azi, am cumpărat de mai multe ori foraibăre la uși și broaște, azi tot fără ele sunt ușile, orice am făcut, degeaba am făcut, ca și cum nu s-ar fi făcut nimic pentru că oamenii de serviciu nu stau acolo și în timpul nopții, așa că oricine – nu vorbesc de măcelari – poate fura tot din interiorul acestui abator.
Răul deci constă în independența de serviciu.
Sunt puține orașe care mai mențin atâtea servicii independente și totuși așa de strâns legate prin atribuțiile lor, servicii care lucrând în neștirea inginerului orașului, numai lucrul bun nu poate produce.
Nu se poate deci pretinde o îndrumare serioasă a lucrărilor de edilitate a orașului decât printr-o coordonare a tuturor serviciilor în chestiune prin contopirea tuturor acestor servicii azi independente într-un singur Serviciu tehnic sub conducerea Subsemnatului.
Același personal va putea să-și conducă fiecare secțiunile lor, însă după un program aprobat de D-voastră și pus în aplicare prin noi.
Domnule Primar,
Propun unificarea serviciilor: salubrității, pompierilor, parcurilor, abatorului cu Serviciul nostru și pe motivul că lucrările în regie anul trecut au dat rezultate îmbucurătoare pentru comună.
S-au făcut atâtea lucrări cu oamenii noștri și cu zidarii și pavagii angajați cu luna ca niciodată și care ca cost nici nu pot suporta comparație cu lucrările de alți ani date în antrepriză. Mii de lei i-au rămas comunei ca economie numai de la reparațiile școlilor primare.
Şi cum anul acesta vom avea de dărâmat o mulțime de case ce s-au expropriat și plătit cu o nouă echipă de zidari și cu oamenii serviciilor comunei, se vor putea face fără multe cheltuieli, o mulțime de lucrări pentru comună.
Trebuie să facem un canton la rezervorul de apă, unde ni se sparg mereu geamurile (de răi făcători), canton în care vom instala un om din echipa apelor care va observa și nivelul apei pe fiecare zi.
Mai trebuie să facem cu același material și oameni o casă de adăpost și locuință la hala de alimentare de la Gropeni pentru personal, cum și alte construcții și lucrări pentru care vă vom întocmi devize deosebite și proiecte.
O locuință se impune de îndată și la Abatorul comunal pentru ca personalul și oamenii de serviciu să stea și să locuiască acolo în timpul nopții.
Domnule Primar,
Deși lucrurile arătate de noi aici la prima vedere par mărunte și poate prea de detaliu, totuși ele sunt de o capitală importanță.
În cazul însă când propunerile noastre nu vor găsi aprobarea Dv. atunci, vă rog să binevoiți a face ca prin alcătuirea noului buget să adăugați în statul Serviciului tehnic o echipă de zece oameni pe tot anul sau în cel mai rău caz pe opt luni (din an) cu care să putem nivela Cartierul Ştubeiu, executa șoseluirea lui, facerea rigolelor, regularea cursului pâraielor ce trec prin oraș, regularea străzilor mărginașe, așa de improprii acum pentru circulație.
Vă mai rog a aproba ca două căruțe cu boi de la Curte să ne stea exclusiv nouă la dispoziție pentru cărarea materialelor necesare la punctul lucrării.
Vă mai rog să binevoiți a pune în buget sume cât mai mari la lucrările de pavaje și la întreținerea localurilor comunei.
Domnule Primar,
Comuna noastră rezemată în partea de est de albia râurilor unite Doamna și Argeș, la vest de dealurile cimitirului și comunei Smeura, în partea de nord prelungită până în Găvana, iar în partea de sud până în Prundu, ocupând o întindere de cam 5 km pătrați este străbătută de o rețea de străzi de circa 33 km lungime (În această privință, a se vedea mai pe larg recensământul populației din 1912).
Cam 30 km din aceste străzi sunt prevăzute cu conducte publice de apă și cam 12 km liniari cu canale de scurgere.
Aceste străzi sunt pavate cu bolovani de râu, cu pietriș și cu asfalt.
Pavajul de asfalt este numai pe strada Şerban Vodă și Bulevardul Elisabeta Doamna, cam 3/5 din lungimea rețelei străzilor este acoperită cu pavaj de bolovani și pietriș, iar restul au caracterul unor drumuri de țară pe care noroiul se usucă numai în timpul verilor pe secetă.
Comuna are obligația prin oamenii săi să întrețină în bună stare toată această rețea de străzi și șosele din zona orașului cu toate că, lipsa de o legiferare serioasă în sensul de a nu deschide nimeni noi străzi în oraș, mai înainte de a le face pe a sa cheltuială practicabile, face ca comuna să suporte pe spesele sale și lucrări de îmbunătățire a noilor străzi croite de particulari. (Avem cazul Câmpului Bisericii Sf. Ioan, cazul Câmpului Cristescu, cazul moșiei Căpitan Nițulescu, Căpitan Apostolescu, Colonel Chicoș, Lehrer).
Cum se face acum întreținerea acestei rețele de străzi? Cum se face întreținerea podețelor comunei din parcuri? Cum se face întreținerea localurilor comunei? Cum se face acum paza hotarelor moșiei orașului?
În ipoteza că D-voastră veți dispune contopirea tuturor serviciilor de edilitate ale comunei la un loc cu serviciul nostru, atunci vom avea posibilitatea de a organiza munca tuturor spre progresul instituției noastre comunale.
Atunci vom împărți echipele de întreținerea curățeniei străzilor și a pavajelor astfel:
1. La lucrări de împietruire.
Din cei 40 măturători prevăzuți în bugetul actual, vor fi permanenți:
1. Unul pe strada Libertății;
2. Unul pe bulevardul Elisabeta, între barieră și strada Maior Giurescu;
3. Unul pe strada Tudor Vladimirescu și strada Dragoș Vodă;
4. Unul pe strada Frații Golești și Cimitirul Armenesc;
5. Doi pe strada Exercițiului și străzile spre Turcești;
6. Unul pe străzile Matei Basarab și Colonel Chicoș și Mircea Vodă;
7. Unul pe strada Smeurii și șoseaua Cimitirului Sf. Gheorghe;
8. Unul pe strada Trivalea;
9. Unul pe strada Negru Vodă;
10. Unul pe străzile Cazărmilor și Ştubeiu;
11. Unul pe strada Costache Negri;
12. Unul pe străzile Smârdan și Cuza Vodă.
Aceștia vor sta permanenți la posturile lor și vor face serviciul pe care-l fac cantonierii de pe șoselele naționale și județene curățind mereu noroiul în urma ploilor și așternând mereu piatră în gropile din bombeul străzii.
Lucrările de întreținerea pavajului de bolovani se vor face după un program stabilit de echipele de pavatori.
La lucrările de reparatul asfaltului trebuie să se prevadă o sumă din buget pentru darea lor în antrepriză sau pentru cumpărarea unui cazan, plata unui lucrător special și a materialului ceea ce ar reveni la circa 3.000 lei sau 0,25 lei de mp suprafață asfaltată (cota normală pentru reparații de pavaj de asfalt).
La curățirea străzilor.
Toți măturătorii, 28 din cei 40 din buget vor mătura străzile după un program stabilit, iar în timpul zilei, câte un măturător-cantonier va face serviciul permanent de curățenie pe anumite porțiuni de străzi din centrul orașului.
Oamenii serviciului de incendiu vor face în zile anumite exerciții, iar cel puțin două zile pe săptămână vor merge în oraș, vor revizui toate gurile de incendiu, vor face un tablou pe străzi pentru ele, le vor numerota și vor învăța toți poziția lor.
După un program stabilit vor face stropirea străzilor cu apă, întrebuințând garnituri bune.
La serviciul parcurilor.
Pentru măturat și supravegheat: doi oameni la Grădina publică permanenți, patru oameni la Parcul Trivalea. Restul oamenilor vor fi întrebuințați la seră, la curățenia pomilor, atât în parcuri cât și pe străzi și bulevarde.
La serviciul de paza hotarelor moșiei orașului va trebui pe lângă cel prevăzut în buget care face mai mult pe încasatorul taxelor de nisip, încă un om care cunoaște bine hotarele, cum ar fi Băldan Dumitru care a mai fost multă vreme paznic de hotare și care să fie ocupat numai cu această însărcinare în mod exclusiv.
I se va da la nevoie un cal de călărie, așa cum este la comuna Caracal și altele, pentru cercetarea urgentă a vreunui furt petrecut pe moșia orașului sau încălcare de hotare.
Deși hotărnicia moșiei orașului făcută în ultimul timp n-a adus nicio lumină asupra dreptului deplin de proprietate pentru multe părți din moșia orașului cotropite, sperăm că printr-o supraveghere continuă și prin acte de posesie de fapt repetate cât mai des, vom tăia pofta multora de a cotropi mai departe din moșia orașului.
Cât de mult a fost cotropită moșia orașului rezultă dintr-un bogat material ce ne stă la dispoziție în arhiva acestui Serviciu și care ar forma bazele unui adevărat studiu pe care din lipsă de spațiu nu-l putem reda aici.
Domnule Primar,
Expunându-vă toate acestea, cred că mi-am făcut o datorie de conștiință pe care pentru bunul mers al serviciului ce conduc de mult o nutresc. Şi acum, să revin la personal.
Timpul prin care trecem nu ne îngăduie o discuție prea largă asupra retribuției personalului, totuși, în limita posibilului și a imperioasei necesități sunt dator să o fac.
Din examinarea bugetelor la peste 20 de comune urbane comparativ cu bugetul nostru și comparativ cu instalațiile ce posedă comuna noastră, la niciuna n-am găsit așa personal restrâns ca la a noastră în ce privește Serviciul tehnic.
Economia pentru comuna noastră a fost și punctul meu de vedere care mă călăuzește neîncetat.
De aceea, am primit mai întâi contopirea Serviciului tehnic cu [Serviciul] apelor în 1910, reducând personalul în parte, mai apoi cu Serviciul canalizării orașului, reducându-se întreg personalul acelui serviciu.
Prin aceasta, nu puțină economie s-a făcut comunei, iar eu cu personalul meu am avut de două ori mai multă muncă ca înainte.
Grație devotamentului față de Serviciu, s-a făcut față tuturor cerințelor ce s-au îndreptat către noi, subsemnatul cerând din ce în ce mai mult fiecărui funcționar în parte în îndeplinirea funcțiunii.
Împovărătoarea muncă ce se săvârșește m-ar obliga să vă rog deci a argumenta lefile tuturor funcționarilor din serviciul meu.
Împrejurările prin care trecem însă nepermițând acest lucru, vă rog Domnule Primar, ca luând cunoștință de cele mai sus arătate, să vă întăriți în convingerea că pe dată ce timpurile vor deveni normale, situația funcționarilor acestui serviciu trebuie și merită a fi neapărat îmbunătățită pentru ca ei să se poată păstra întru totul curați și cinstiți în mediul în care fatal sunt ținuți să trăiască și împovărați așa cum sunt de nevoile ce cresc zilnic.
Şeful Serviciului tehnic comunal,
Inginer N.C. Dumitrescu
SJAN Argeș, Primăria Pitești, dosar 22/1916, f. 53-62.
[1] Serviciul Județean Argeș al Arhivelor Naționale (SJAN Argeș), fond Primăria Pitești, dosar 22/1916, f. 53-62.
[2] Se referă la curtea Serviciului salubrității publice, aflată în strada Brătianu, colț cu strada Libertății, pe fosta proprietate achiziționată de Primăria Pitești de la Gheorghe T. Brătianu în anul 1893.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
“Fii drăguţ cu arhiviştii. Ei te pot şterge din istorie“