Despre Şcoala de băieţi de la Mânăstirea Cotmeana înfiinţată în 1871

România

Comitetul Şcolar din comuna Drăguţesci-Cotmeana

Judeţul Argeşiu

Anul 1873 luna mai 18

Prea honorate Domn!

În această comună se află preţiosul monument, Monastirea Cotmeana (devenită acum biserică de mir), ce ni-a lăsat ilustrul Domnitor Român Mircea Basarab, în memoria uneia din biruinţele ce a repurtat contra oştirilor duşmane.

Din zidirile acestui templu sacru, de unde altădată Heroul de la Rovine, etc., insufla de multe ori respectul către vrăjmaşii ţărei, şi de unde mai în urmă se răspundeau cu profusiune faptele caritabile, noi, obştea acestor locuri respectabile, am socotit că acum e bine să se răspândească, de aci, puternicele raze ale luminei şi culturei, prin cari fiii sătenilor – cu ai cărora stremoşi Marele Mircea realisa faptele cele mari – să poată deveni oameni onesti şi demni de străbunii lor.

Pentru aceea, acum doi ani, după cererea obştei şi prin concursul celor ce voiesc luminarea sătenilor, s-a şi înfiinţat în încăperile acestei Monastire o scoală de băeţi, unde, pre lângă copiii comunei, sunt internaţi preste 20 copii din satele vecine, cari studiază cu succes, şi al cărora număr se adaogă anualmente.

Şi fiindcă această scoală a devenit un centru de lumină al acestor localităţi, înfiinţarea unei bibliotece este foarte mult simţită acum de către toţi oamenii de bine, căci, prin aceasta, pe d-o parte copiii fără mijloace nu ar mai obpune obstacule la frecventarea scoalei, eară pe d-alta oamenii cu sciinţă de carte (de cari sunt mulţi aici) vor găsi acele cărţi şi foi periodice din cari să tragă foloasele ce le poate da o lectură de ideie mature.

Spre acest scop, s-a şi format un început de bibliotecă, mulţămită câtorva persoane cu dor de cultura ţeranului.

Acum ne adresăm şi către D-stră, încuragiaţi de probele ce aţi dat spre a înlesni cultura Românilor, şi vă facem un călduros apel a contribui şi pentru înavuţirea acestei bibliotece, numită Mircea Basarab, cu opuri în natură sau cu alte donaţiuni, pre cari le veţi adresa Comitetului «la Scoala din Monastirea Cotmeana». Cu aceasta ni veţi procura plăcuta ocasiune de a vă înregistra între fondatorii bibliotecei.

Primiţi prea honorate Domn încredinţarea despre cea mai distinsă stimă şi consideraţiune ce vă păstrăm.

Membri Comitetului: I. Morait, D. Pârvu, G.G. Băcanu, Preot C. Arsenescu, A. Davidescu

Învăţătorul scoalei: I. Thomescu  

Prea honorat D-sale Domnul Petre Cecropide Primaru Comunei Urbane Pitescii        

© Arhivele Naţionale – Argeş, fond Primăria oraş Piteşti, dosar 1/1873, f. 116.

Fotografii de grup de la Liceul I.C. Brătianu din Piteşti

1. O fotografie de grup cu elevii şi profesorul (probabil diriginte) de la Liceul I.C. Brătianu din Piteşti

În rândul trei, în picioare, se află Florea Ionescu (al patrulea, de la stânga)

Circa 1918-1920

  
2. O fotografie de grup cu absolvenţii şi profesorii de la Liceul I.C. Brătianu din Piteşti

În rândul 2, în extrema stângă, se află Florea Ionescu. 

Promoţia 1925-1926 ?

Cei care pot contribui cu informaţii referitoare la identificarea persoanelor din aceste fotografii sunt rugaţi să lase un comentariu la această postare! 

NOTA BENE: 

Fotografiile fac parte din arhiva personală a doamnei Florența Ionescu, 

originară din Pitești, strada Craiovei, fiică a lui Florea și Ecaterina Ionescu. Acestea

au fost prezentate cu acordul domnului Marian (Mugurel) Ionescu din București, fiul Florenței Ionescu și nepotul Mariei Ortansa Ionescu.

Arhivele şcolilor sunt în impas

Fostul sediu al şcolii din Podu Broşteni - Costeşti

Desfiinţarea şcolilor din mediul rural a avut tot felul de consecinţe nefaste, începând cu distanţele imense pe care copiii trebuie să le parcurgă pe jos şi până la reducerea unor posturi didactice. La câţiva ani după ce acest proces a început, iese la iveală şi în Argeş o altă problemă: arhivele şcolare au fost distruse în multe cazuri, iar o mulţime de foşti absolvenţi care au terminat 8 sau 10 clase nu vor mai putea dovedi niciodată acest lucru. Deşi nu este o chestiune minoră, ea a fost tratată cu indiferenţă de principalele autorităţi care ar fi trebuit să gestioneze problema, în speţă şcolile şi Inspectoratul Şcolar.

În ultimii ani, au fost comasate în judeţ, pe motiv de ineficienţă şi costuri de întreţinere ridicate, peste 100 de unităţi şcolare. Cele mai multe au devenit structuri ale altor unităţi, care aveau obligaţia de a se îngriji de întreg patrimoniul acestora, inclusiv de arhivele şcolare: matricole, cataloage, duplicate după diplome. Acest lucru nu s-a întâmplat însă, iar cele mai multe dintre actele de studii s-au pierdut. În cazul în care au fost, totuşi, luate din vechile sedii, actele au fost depozitate în condiţii insalubre, în depozite sau pivniţe pline de mucegai sau praf. Asta deşi, potrivit legii, acestea au regim de documente speciale, cu regim de păstrare pe timp nelimitat.

Un astfel de caz a fost descoperit de curând la Costeşti de către inspectorii Direcţiei Judeţene a Arhivelor Naţionale. Un fost profesor al şcolii din Podu Broşteni a sesizat că locaţia fostei şcoli, construită încă din anii ’30, în perioada de ministeriat a lui Spiru Haret, a fost vandalizată şi că multă lume a avut acces la acte, pentru că a văzut cataloage şi alte documente şcolare la diferite persoane sau chiar la copiii de prin sat. Ajunşi la faţa locului, la Podu Broşteni, inspectorii de la Arhive au găsit ferestrele clădirii sparte în totalitate, mobilierul - distrus, manuale şcolare deteriorate aruncate pe jos împreună cu eprubete şi alte materiale didactice distruse. Aceeaşi soartă au avut-o şi arhivele şcolilor din satele Semei, Broşteni, Teleşti şi Stârci, de unde cei de la Direcţia Judeţeană a Arhivelor au mai recuperat ceva acte de prin podul clădirilor părăsite. „Am preluat arhivele găsite - ce a mai rămas din ele - şi am anunţat Inspectoratul Şcolar, rugându-i să ne spună cine e responsabil de arhiva de la şcolile desfiinţate în zonă, respectiv Podu Broşteni, Broşteni, Teleşti, Stârci şi Smei. Răspunsul de la ei a fost, spre surprinderea noastră, unul extrem de vag şi total pe lângă ce am întrebat!”, ne-a declarat Aurel Radu, inspector la Arhivele Naţionale. „Este incredibilă indiferenţa cu care e tratată această problemă. Păstrarea documentelor care ne înfăţişează istoria locală este ceva serios. Aceste documente vor constitui, peste ani, memoria generaţiilor viitoare şi garantul unor drepturi cetăţeneşti. Astfel se pierd documente care fac referire la activitatea unor instituţii de învăţământ, se pierd acele documente originale, care atestă absolvirea, adică matricolele şcolare. Practic, dacă o persoană îşi va pierde diploma şi va dori sa primească o copie legalizată, va fi imposibil, atâta timp cât arhiva s-a distrus din neglijenţa, nepăsarea sau reaua-voinţă a autorităţilor. Mai trist e că situaţia prezentată face referire la mediul şcolar, cel care este chemat să instruiască şi să formeze generaţiile viitoare de adulţi responsabili”, mai spune Aurel Radu.

Un articol apărut în "Universul argeşen" din mai 2012.