Bombardamente aviatice în județul Argeș și orașul Pitești în Primul Război Mondial

 

1916 noiembrie 9. Nr. 3601. Telegramă trimisă de prefectul județului Argeș, Nicolae Brânzeu către Ministerul de Interne, Ministerul de Război, Marele Stat Major. 

Mai multe aeroplane (...) au aruncat azi ora 3 p.m. mai multe bombe, care au rănit 6 persoane și au lovit casa unui german. Aeroplanele noastre le-au alungat.

Sursa: SJAN Argeș, Prefectura Argeș, dosar 80/1916, f. 94.

În toamna anului 1916, județul Argeș a intrat în zona operațiunilor militare active din Primul Război Mondial devenind țintă a atacurilor aviației germane. Documentele istorice din arhivele județene oferă o imagine detaliat-birocratică și tulburătoare a suferințelor civililor, precum și a distrugerilor materiale cauzate de bombardamentele aeriene și de artilerie din 1916. Chiar dacă au fost de scurtă durată și de mică intensitate, aceste bombardamente au creat panică, au produs victime umane și pagube materiale, în condițiile în care aviația militară era o armă aflată încă în perfecționare. Forța distructivă a bombardamentelor aviatice s-a revărsat din nou asupra orașului Pitești în mod înzecit la 6 mai 1944, când istoria războiului aerian s-a repetat tragic, la o scară mult mai mare în cel de Al Doilea Război Mondial[1].

România a intrat în Primul Război Mondial la 27 august 1916, declarând război Austro-Ungariei și alăturându-se astfel Antantei, după doi ani de neutralitate în care guvernul de la București cântărise cu atenție argumentele ambelor tabere. Decizia fusese anticipată de o serie de mișcări pregătitoare ale armatei române, care încercase să-și modernizeze și să-și coordoneze structurile militare, inclusiv noua armă a aviației. Campania militară s-a deschis cu ofensive pe frontul transilvănean, dar echilibrul de forțe s-a schimbat rapid: armatele Puterilor Centrale, sub comanda feldmareșalului August von Mackensen la sud și a generalului Erich von Falkenhayn în Transilvania au contraatacat cu putere. Până în toamna aceluiași an, frontul s-a prăbușit, iar județul Argeș și reședința sa, orașul Pitești s-au aflat în calea înaintării inamice.

Exerciții aviatice la Pitești (16-26 iunie 1916)

Înainte de intrarea efectivă în război, zona Piteștiului a cunoscut o activitate militară pregătitoare. Cu ocazia tragerilor de artilerie organizate de Școala Superioară de Artilerie și Geniu din București în împrejurimile orașului, unde funcționa un regiment de artilerie, la 16 iunie 1916 a sosit din Capitală o escadrilă de avioane, sub comanda locotenentului Miclescu, condusă de sublocotenenții Ionescu Benone, Cașolțeanu și pilotul Vâscea.

Aeroplanele decolaseră din București în dimineața zilei la ora 5:30 și aterizaseră la Pitești la ora 7:00. Un aparat suferise o pană în dreptul comunei Golești, unde aterizase în condiții bune, reluându-și zborul după câteva minute. Pe platoul de deasupra cimitirului Sfântul Gheorghe au fost instalate hangare demontabile, iar a doua zi dimineață, la ora 6:30, aeroplanele urmau să participe la exercițiile de tragere ale școlii de artilerie și geniu. Escadrila urma să stea în localitate zece zile, efectuând zboruri zilnice deasupra orașului[2].

Aceste exerciții, desfășurate cu mai puțin de trei luni înainte de intrarea oficială în război, ilustrau atât gradul de pregătire a armatei române, cât și efortul de coordonare dintre artilerie și aviație, o cooperare esențială pe câmpul de luptă modern, dar care la acea dată era încă în fază experimentală. La declararea războiului, România mai avea doar 37 de avioane în dotarea aeronautică militară, dintr-un lot de 80 de avioane comandate în Franța. Pierderile uriașe erau puse pe seama „accidentelor”[3] din cauza lipsei de experiență în manevrarea și întreținerea aparatelor de zbor, dar și din cauza fiabilității scăzute a motoarelor și a lipsei unei infrastructuri adecvate pentru întreținere.

Intrarea efectivă în război și evoluția frontului (27 august - 1 noiembrie 1916)

La 27 august 1916, România a declarat oficial război Austro-Ungariei, deschizând ofensiva pe frontul transilvănean. Euforia inițială a avansului românesc s-a stins rapid în fața contraofensivei Puterilor Centrale. Prin octombrie-noiembrie, frontul s-a apropiat amenințător de zona Argeșului. Comunicatul Marelui Cartier General din 18 (1) noiembrie 1916 surprinde în câteva rânduri gravitatea situației: „Pe frontiera de Vest a Moldovei și până în Valea Buzăului inclusiv lupte vii pe tot frontul. La Tabla Buții, Bratocea și Valea Prahovei bombardament de artilerie însoțit de acțiuni de infanterie; mai multe atacuri inamice au fost respinse. Trupele noastre care se retrăgeau de la Câmpulung au fost viu atacate; ele rezistă în Valea Dâmboviței spre Micloșani. Lupte foarte violente pe frontul Golești (la) șase km. sud-est (de) Pitești. În Valea Glavaciocului și Valea Neajlovului până la Comana, trupele noastre au făcut mai multe sute de prizonieri și au luat zece mitraliere și material de război”[4].

Frontul de la Golești, la doar șase kilometri sud-est de Pitești, arăta că orașul era deja în zona imediată a operațiunilor militare. Cartierul Armatei I-a se mutase la Pitești la 10 noiembrie, din ordinul Marelui Cartier General, ceea ce confirma importanța strategică a orașului și, totodată, proximitatea primejdiei.

Erori aviatice și ordine de precauție (30 octombrie 1916)

Aviația militară, armă nouă și încă imperfect stăpânită s-a dovedit periculoasă chiar și pentru propriile trupe. La 30 octombrie 1916, Ministerul de Interne transmitea prefecților un avertisment sever. În ziua de 4 octombrie, pe când un aeroplan românesc virase deasupra Câmpulungului (jud. Mușcel), trupele proprii trăseseră asupra lui, rănind ofițerul și observatorul de la bord. Ministerul comunica ordinele transmise comandamentelor militare: „În afară de instalațiunile antiaeriene și artileria specială pentru tragerea în contra avioanelor, însărcinată cu paza orașelor, fabricilor, podurilor etc., până la noi dispozițiuni, nicio trupă nu are voie să mai tragă asupra avioanelor, căci avioanele ce zboară mai jos de 2.000 metri, nefiind inamice, pot fi atinse”[5].

Episodul ilustrează nu doar lipsa de coordonare, ci și confuzia generală care domnea în rândul trupelor cu privire la identificarea avioanelor proprii față de cele inamice, o problemă recurentă în toate armatele beligerante la acea etapă a războiului aerian.

Pregătirea populației piteștene în caz de atac aerian (4 noiembrie 1916)

Conștient că amenințarea din aer devenise iminentă, prefectul județului Argeș, Nicolae Brânzeu (1869-1939), emitea la 4 noiembrie 1916 o ordonanță detaliată privind comportamentul civililor în cazul unui atac aerian, înaintată spre cosemnare și garnizoanei locale. Documentul stabilea un sistem de alarmare bazat pe sirena de la Moara „Progresul” din Târgu din Vale și reglementa obligațiile locuitorilor: „Când se va anunța că aeroplanele vrăjmașe s-au îndreptat sau se află deasupra orașului, fluierul (sirena) de la Moara Progresul din Târgu din Vale va fluiera timp mai mult, în mod prelung și neîntrerupt. [...] Publicul e dator ca îndată ce va auzi sunând fluierul de la moară, să se refugieze de pe străzi și de prin curți, prin prăvălii, locuințe și-n pivnițe; iar cei aflați în etaje superioare să se refugieze la etajul de jos, ferindu-se însă a sta în dreptul ferestrelor și ușilor, pe unde pot pătrunde schijele de la bombe, fiind cunoscut că ravagiile aeroplanelor sunt mult mai mari asupra celor surprinși pe străzi sau în curți”[6].

Comercianții erau obligați să tragă obloanele prăvăliilor, lăsând totuși ușa întredeschisă pentru trecătorii surprinși pe stradă. Persoanele care ar fi împiedicat refugierea altora, în cazul în care din bombardament ar fi rezultat victime, urmau să fie judecate ca părtașe la ucidere cu intenție. Circulația pe strada principală Șerban Vodă era interzisă fără motiv întemeiat, autoritățile cunoscând că aviatorii inamici aruncau bombe acolo unde observau aglomerație mai mare.

Bombardarea orașului Pitești: victime umane și pagube materiale (9-10 noiembrie 1916)

Temerile s-au adeverit la 9 noiembrie 1916, când avioane inamice au aruncat șapte bombe asupra orașului. Raportul polițaiului A. Fotescu înregistrează cu precizie fiecare impact.

O bombă a pătruns prin acoperișul casei lui Hristea Mateș din strada Tudor Vladimirescu, distrugând camera dinspre stradă și bunurile chiriașului, mecanicul CFR Nicolae Velingher, fără să existe victime umane. În curtea farmacistului N. Iliescu din strada Frații Golești nr. 28 o altă bombă a distrus o galerie și a rănit la umărul drept o femeie (Filoftea Constantin Iordan). Cel mai grav incident al zilei s-a produs în zăvoiul din dreptul abatorului, unde au fost răniți grav doi bărbați și două femei din comuna Racovița, aflați cu vitele la pășunat, precum și un caporal din Coloana 4 de Subzistență, rănit la față și la mâna dreaptă. Victimele au fost transportate la Spitalul Militar de evacuare din Bulevardul Elisabeta. Celelalte bombe au căzut în strada Craiovei și în grădina lui Ion Popescu din strada Smârdan, fără a produce pagube semnificative[7].

Ziua de 10 noiembrie 1916 a fost cu mult mai tragică. Atacuri repetate de-a lungul întregii zile au transformat orașul într-o zonă de luptă. La ora 10 dimineața, o bombă căzută pe acoperișul casei din strada Maior Giurescu nr. 6 a trimis schije până la casa vecină, ucigând un copil, în vârstă de numai cinci ani și rănind grav soția unui funcționar CFR. Zona Târgu din Vale a concentrat cele mai multe lovituri: bombardamentul de la ora 14:00 a ucis 60 de vite cornute ale țăranilor aduse pentru Comisia de aprovizionare a armatei, iar atacul de la ora 14:30 a rănit grav un băiat de 15 ani. Ultima lovitură a zilei, la ora 15:30, la rampa gării, a ucis patru cai ai Coloanei 7 Subzistență și doi civili (Gheorghe Ana, de 80 de ani, din comuna Boișoara, și Nae Nicolescu, precupeț de 64 de ani din Pitești)[8].

Evacuarea și predarea orașului (12-16 noiembrie 1916)

Apropierea iminentă a trupelor germane a forțat autoritățile și o parte a populației să ia decizii radicale. La 12 noiembrie 1916, Consiliul comunal al orașului Pitești, conștient de inutilitatea rezistenței, a hotărât predarea orașului pentru a-l scuti de distrugeri. A fost instituită o comisie din 31 de cetățeni de vază, sub conducerea lui Grigore T. Coandă (1868-1945), compusă din reprezentanți ai tuturor confesiunilor, preoți ortodocși, catolici, protestanți, un preot armean și unul evreu, precum și din personalități civile.

Grigore T. Coandă, director al Băncii Populare din Pitești în 1916, rememora la senectute: „La Pitești a rămas o Comisiune a orașului compusă din 31 de cetățeni de vază, sub președinția mea, care să facă oarecare poliție în oraș, pentru că țiganii de prin mahalale începuseră neorânduieli, până la sosirea ocupanților cărora să le predea orașul, care nu trebuia să fie apărat”[9].

La 13-14 noiembrie 1916 au fost evacuate armata, autoritățile și o parte dintre cetățeni; tot atunci au plecat spre Moldova spitalele de campanie nr. 59, 64 și 227. La 16 noiembrie 1916, ora 9 dimineața, trupele germane au intrat în Pitești. Comandatura germană nr. 272 s-a instalat în localul primăriei, școlile au fost rechiziționate pentru spitalele de campanie, iar Liceul I.C. Brătianu a devenit sediu al Crucii Roșii până la 1 noiembrie 1918. Până la 1 decembrie 1916, germanii arestaseră în județul Argeș 411 persoane[10]. La finalul războiului, Grigore T. Coandă a fost arestat și acuzat de colaboraționism[11].

Bilanțul bombardamentelor la încheierea războiului (1919)

Raportul prefectului de Argeș, Honoriu Bănescu, adresat Ministerului de Interne în 1919, sintetizează amploarea distrugerilor. La Pitești: 12 morți, un rănit și trei infirmi, două case distruse și șase ruinate, pagube evaluate la 55.540 lei. La Curtea de Argeș: trei morți și un rănit, trei case și două șoproane distruse, șase case ruinate, pagube de 67.607 lei; după ocuparea orașului de inamic, alte șapte case au fost incendiate, în valoare de 116.000 lei. La nivel județean: 27 de morți, trei răniți și opt infirmi din cauza bombardamentelor aeriene; bombardamentul de artilerie a adăugat doi morți și opt case distruse, în valoare de 113.000 lei[12].

Situația plaselor județului, consemnată în martie 1919, arată că suferințele nu s-au limitat la centrele urbane. Plasa Argeș a raportat patru morți și trei răniți din bombardamentele aeriene, plus un mort din cauza bombelor otrăvitoare. Plasa Oltu de Sus a fost cel mai grav afectată: 16 morți și șase infirmi, cu pierderi pentru familiile victimelor estimate la 532.000 lei. Plasa Dâmbovnic a pierdut Școala din Căteasca (30.000 lei) și bunuri ale unor săteni. Plasa Topolog a înregistrat șase morți și doi infirmi, în plasa Teleorman au existat doi morți. Plasele Bascov, Dănicei, Oltu de Jos și Uda au raportat absența victimelor umane și a pagubelor materiale[13].

Efectele întârziate ale bombardamentelor: victime după încheierea păcii (1923)

Războiul nu s-a încheiat odată cu armistițiul. Muniția neexplodată rămasă în pământ continua să ucidă după mulți ani de la încheierea războiului (1918). La 15 noiembrie 1923, pe terenul comunei Gliganu din județul Argeș, opt copii care pășteau vitele au descoperit obuze îngropate la mică adâncime. Ziarul „Presa” relata: „Unul din ei observând o mică ridicătură de pământ s-a apucat să scormonească. Nu mare i-a fost mirarea când a dat de un obuz. El a dat de veste și celorlalți copii și împreună cu aceștia, a început să sape din nou pământul. Au mai fost găsite încă două obuze îngropate la mică distanță de primul. Copiii au dezgropat aceste obuze și le-au întins pe iarbă. Toți au făcut cerc în jurul lor și unul lovind cu piatra un obuz, acesta a făcut explozie. Toți copiii, de diferite vârste, au fost omorâți pe loc de schijele obuzului sfărâmat”[14].

Tragedia de la Gliganu ilustrează unul dintre aspectele cel mai rar consemnate ale istoriei bombardamentelor, efectele lor se prelungeau cu mult dincolo de zilele atacurilor, afectând generații de civili care nu participaseră în niciun fel la conflictul militar.

Concluzii

Documentele de arhivă reprezintă mărturii crude ale impactului bombardamentelor aviatice asupra populației civile. Rapoartele polițiștilor, ale administratorilor de plasă și știrile de presă înfățișează drama umană din spatele statisticilor: copii uciși în propriile case, bătrâni morți la târg, familii devastate de pierderea celor dragi și distrugerea bunurilor proprii. Chiar dacă bombardamentele din toamna anului 1916 au fost de scurtă durată și de mică intensitate, ele au creat panică, victime umane și pagube materiale, în condițiile în care aviația militară era o armă încă în perfecționare. Exercițiile aviatice de la Pitești din iunie 1916 arătau că și România înțelege importanța acestei noi arme, fără ca pregătirea să fi putut compensa dezechilibrul de forțe față de inamicul german. Erorile de identificare a avioanelor proprii, panică populației în fața atacurilor, improvizarea sistemelor de alarmare, dinamica deciziilor și precipitarea retragerii armatei, administrației și civililor, toate reflectă cadrul unui tip de război cu totul nou.

Aceste bombardamente demonstrează că războiul modern nu a mai respectat distincția dintre front și spatele frontului. Aviația militară a adus moartea direct în viața cotidiană a civililor, transformând piețele, gările și străzile în zone de luptă. Județul Argeș a plătit un tribut greu în vieți omenești și bunuri materiale, o parte integrantă a prețului tragic pe care România l-a plătit în Marele Război. Iar liniștea ce a urmat păcii nu a restaurat pe deplin normalitatea, căci muniția rămasă în zonele minate continua să ucidă ani mai târziu, prelungind spectrul războiului.

Forța distructivă a bombardamentelor aviatice s-a revărsat din nou asupra orașului Pitești în mod înzecit la 6 mai 1944, în cel de-al Doilea Război Mondial, când aviația aliată a lovit infrastructura feroviară și industrială a orașului cu o intensitate incomparabilă față de atacurile din 1916. Istoria dramatică a bombardamentelor reprezintă tributul dur pe care locuitorii din Pitești și din județul Argeș l-au plătit la începuturile războiului aerian modern.

 

ANEXĂ DOCUMENTARĂ

1.

PITEŞTI, 16 iunie (1916). Cu ocaziunea tragerilor de artilerie ce se fac de către Școala superioară de artilerie și geniu din București, în împrejurimile Piteștiului a sosit azi din București o escadrilă de aeroplane sub comanda locotenentului Miclescu și condusă de sublocotenenții: Ionescu Benone, Cașolțeanu și pilotul Vâscea.

Aeroplanele au pornit din București azi dimineață la orele 5 jumătate și au sosit în Pitești la ora 7. Un aeroplan a suferit o pană în dreptul comunei Golești, unde a aterizat în foarte bune condițiuni, iar după câteva minute și-a reluat zborul.

Mâine dimineață la orele 6 jumătate vor lua parte la tragerile școalei de artilerie și geniu făcându-se regulări de trageri din aeroplane.

Escadrila va sta în localitate zece zile în care timp vor face zilnic zboruri deasupra orașului.

Pe platoul de deasupra cimitirului (Sf. Gheorghe) s-au instalat hangare demontabile.

 

V.P., O escadrilă de aeroplane la Pitești, în „Dimineața”, XIII, nr. 4416 din 18 iunie 1916, p. 1.

 

2.

Ministerul de Interne

Biroul Mobilizării

Nr. 2.520 / 30 octombrie 1916

[Prefectura Argeș]

[Nr. 5808 din 1916 noiembrie 3]

Domnule Prefect

 

Comandantul aviațiunei a raportat Marelui Cartier General că în ziua de 4 octombrie a.c., pe când un aeroplan românesc vira deasupra orașului Câmpulung, trupele de la coloană și de la partea sedentară din acea garnizoană au tras asupra aparatului, care a fost atins și a căzut, iar ofițerul și observatorul s-au ales cu contuziuni.

Pentru ca pe viitor să nu se mai întâmple asemenea s-au dat ordine riguroase Comandamentelor militare ca în afară de instalațiunile antiaeriene și artileria specială pentru tragerea în contra avioanelor, însărcinată cu paza orașelor, fabricilor, podurilor etc. până la noi dispozițiuni, nicio trupă nu are voie să mai tragă asupra avioanelor, căci avioanele ce zboară mai jos de 2000 metri, nefiind inamice, pot fi atinse.

Comunicându-vă cele ce preced, am onoare a vă ruga sa binevoiți a face cunoscut această dispozițiune organelor de sub autoritatea Dvs.  

 

p. Ministru, C.D. Dimitriu

Șeful biroului mobilizării, subdirector (SS indescifrabil)

 

Domnului Prefect al Jud. Argeș

 

SJAN Argeș, Prefectura Argeș, dosar 80/1916, f. 10.

 

3.

Războiul nostru

Marele Cartier General

Comunicatul nr. 95 (din) 18 (1) Noiembrie 1916, orele 7 dimineața

 

FRONTUL de NORD și NORD-VEST. - Pe frontiera de Vest a Moldovei și până în Valea Buzăului inclusiv lupte vii pe tot frontul.

La Tabla Buții, Bratocea și Valea Prahovei bombardament de artilerie însoțit de acțiuni de infanterie; mai multe atacuri inamice au fost respinse.

Trupele noastre care se retrăgeau de la Câmpulung au fost viu atacate; ele rezistă în Valea Dâmboviței spre Micloșani.

FRONTUL DE VEST. -Lupte foarte violente pe frontul Golești (la) șase km. sud-est (de) Pitești.

În Valea Glavaciocului și Valea Neajlovului până la Comana, trupele noastre au făcut mai multe sute de prizonieri și au luat zece mitraliere și material de război.

FRONTUL DE SUD. -În Dobrogea am atacat puternic pe tot frontul.

 

„Adevărul”, XXIX, nr. 10669 din 19 noiembrie 1916, p. 1.

 

4.

[Prefectura Argeș]

[Către]

Garnizoana Pitești

Nr. 3472 / 1916 noiembrie 4

 

Avem onoare a înainta alăturata ordonanță relativ la paza publicului contra aeroplanelor inamice și vă rugăm a fi semnată și de Dvs., după care ni se va înapoia spre a se imprima și afișa spre cunoștință generală.

ORDONANȚĂ

 

Noi Nic. Brânzeu, Prefectul Județului Argeș,

Pentru a feri publicul de atacurile aeroplanelor vrăjmașe, care au aruncat bombe și-n orașul nostru,

ORDONĂM URMĂTOARELE:

Când se va anunța că aeroplanele vrăjmașe s-au îndreptat sau se află deasupra orașului, fluierul (sirena) de la Moara „Progresul” din Târgu din Vale va fluiera timp mai mult, în mod prelung și neîntrerupt.

După aceasta, fluierul va înceta și publicul va continua să se ferească, și nu va părăsi locuințele și pivnițele până când nu va auzi din nou fluierul de la moară, repetat de 3 ori în mod scurt și întrerupt; aceasta din urmă fiind semnalul că aeroplanele vrăjmașe s-au depărtat de oraș.

Publicul e dator ca îndată ce va auzi sunând fluierul de la moară, să se refugieze de pe străzi și de prin curți, prin prăvălii, locuințe și-n pivnițe; iar cei aflați în etaje superioare să se refugieze la etajul de jos, ferindu-se însă a sta în dreptul ferestrelor și ușilor, pe unde pot pătrunde schijele de la bombe, fiind cunoscut că ravagiile aeroplanelor sunt mult mai mari asupra celor surprinși pe străzi sau în curți.

Comercianții vor trage obloanele prăvăliilor, lăsând însă oblonul ușii din mijloc jumătate tras, și nu vor închide ușa cu cheia pentru ca trecătorii surprinși pe stradă să se poată refugia imediat. Tot asemenea, persoanele particulare sunt obligate a nu închide ușile caselor, lăsând posibilitatea trecătorilor să se refugieze.

Cei care vor închide ușile, împiedicând publicul să nu se poată refugia, în cazuri când din bombardări vor rezulta răniri sau ucideri de persoane, vor fi dați judecății ca părtași la ucidere cu voință.

Circulațiunea pe strada principală, pe unde de obicei orășenii își fac preumblarea va fi cât se poate redusă, și numai pentru cei care au voie absolută să treacă, sau a face cumpărături de la magazine, fiind cunoscut că aviatorii vrăjmași aruncă bombe acolo unde văd circulațiunea mai mare; se interzice dar preumblarea fără interes pe strada principală (Șerban Vodă), cum și pe celelalte străzi. Asemenea, pe piețe se interzice staționarea publicului fără interes.

Aceste măsuri, fiind luate în interesul personal, pentru a apăra viața cetățenilor, se va executa cu strictețe de către autoritatea polițienească, în cazul când cetățenii nu-și cunosc singuri interesul de a se feri de moarte.

 

PREFECT DE ARGEȘ ---

Văzut

Comandantul Garnizoanei

Lt.Colonel. ---

SJAN Argeș, Prefectura Argeș, dosar 80/1916, f. 20.

5.

Poliția orașului Pitești
Nr. 1.073 din 9 noiembrie 1916

Domnule Prefect,

 

Am onoare a raporta că aeroplanele vrășmașe au aruncat astăzi ora 3 ½ P.M. în acest oraș, șapte bombe, în următoarele locuri:

1) În strada Tudor Vladimirescu (dosul abatorului) unde bomba a pătruns prin acoperiș în casa lui Hristea Mateș, mățar, distrugând odaia dinspre stradă și bagajul chiriașului Nicolae Velingher, mecanic CFR. N-a fost nicio victimă.

2) În curtea caselor d-lui farmacist N. Iliescu din strada Frații Golești nr. 28, locuite de chiriașul C-tin Iordan. Bomba a căzut în curte, lângă colțul casei, distrugând o galerie și obiectele din două odăi unde schijele au pătruns prin ferestre și prin scândurile galeriei, rănind în același timp pe D-na Filoftea C-tin Iordan, la umărul drept.

3) În zăvoiul din dreptul abatorului, rănind grav doi locuitori și două femei, toți din comuna Racovița, acest județ, care pășteau vitele în zăvoi. Tot în acest loc a mai fost rănit pe față și la mâna dreaptă un caporal din Coloana 4 de Subzistență. Victimele au fost transportate la Spitalul militar de evacuare, din b-dul Elisabeta (Școala Nicolopol).

4) În strada Craiovei, trei bombe: la Radu Sămăreanu nr. 152, la Ion Dogaru nr. 157 și la Bariera Craiovei, unde câteșitrele bombele, au căzut în grădini și în câmp, fără a cauza vreo stricăciune.

5) A șaptea bombă, a căzut în grădina lui Ion Popescu din strada Smârdan n. 16, unde n-a cauzat nicio stricăciune.

 

Polițai, [ss] / A. Fotescu

SJAN Argeș, Prefectura Argeș, dosar 80/1916, f. 117.

 

6.

Poliția orașului Pitești

Nr. --- / 10 noiembrie 1916

Domnule Prefect,

 

Avem onoare a raporta că bombardările aeroplanelor vrășmașe făcute asupra acestui oraș în cursul zilei de 10 curent au cauzat următoarele:

1) La ora 10 AM în strada Maior Giurescu nr. 6 s-a aruncat o bombă pe acoperișul casei unde locuiește Vasile Bachidis distrugând acoperișul pe o întindere de 3 mp și tavanurile de la două camere și douăzeci geamuri.  

2) Din această bombă, schijele au sărit la casa cu nr. 4 din aceiași stradă locuită de G. Nițulescu, funcționar CFR unde au spart 19 geamuri și a ucis pe un copil al său anume Gheorghe în etate de 5 ani.

3) Alte schije tot din aceiași bombă au sărit în strada Cuza Vodă nr. 23 ce este în apropiere la locuința lui Borcea Ion, funcționar CFR, rănind destul de grav la mână pe soția sa anume Zoe spărgând 14 geamuri și un cazan de aramă.

4) O altă bombă a explodat în Târgul din Vale, în fața oborului de vite rănind grav pe plutonierul Hagiu și soldatul Toma Ion din Coloana 13 de reparații și trei femei și a ucis doi cai și trei juninci.

5) La rampa gării locale, o bombă a lovit un vagon rănind ușor prin spărturi de geamuri trei soldați.

6) A patra bombă a căzut într-o câmpie din strada Colonel Chicoș fără să cauzeze vreo stricăciune.

7) După amiază la ora 2, trei bombe au fost aruncate în Târgul din Vale unde au ucis 60 vite cornute ale țăranilor care le adusese spre a le vinde Comisiei de aprovizionare a armatei.

8) La ora 2 ½ PM, alte șase bombe au fost aruncate tot în Târgul din Vale unde aviatorii dușmani au observat aglomerația de locuitori și vite aduse pentru Comisia de aprovizionare rănind grav pe băiatul Gheorghe Toarță de 15 ani din comuna Jiblea și s-au spart geamurile prăvăliei comerciantului Dumitru Ionescu.

9) La ora 3 ½ PM, două bombe au căzut la rampa gării ucigând 4 cai ai Coloanei 7 Subzistență, doi oameni bătrâni, anume Gheorghe Ana în etate de 80 ani din comuna Boișoara și Nae Nicolescu din acest oraș, strada Maior Giurescu, precupeț în etate de 64 ani.

 

Polițai, Aldea Predescu

Director, A. Fotescu 

SJAN Argeș, Prefectura Argeș, dosar 80/1916, f. 130.

 

7.

Nr. 268 / 10 noiembrie 1916

Coloana IV Subsistență

Către

Prefectura Argeș

 

Vă rog a lua măsuri de urgență ca vitele ce se găsesc azi în oborul de vite din strada Târgu din Vale să fie mutate în altă direcție deoarece din cauza lor suntem expuși a fi bombardați de avioanele străine, lucru care s-a întâmplat deja pe ziua de 9 noiembrie a.c. rănindu-mi și un brigadier din această coloană.

 

Comandantul Coloanei a IV-a Subsistență

Căpitan, ss. I. Suditu (?)

[Prefectura Argeș]

[Serviciul mobilizării]

[Nr. 6029 / 1916 noiembrie 10]

 

SJAN Argeș, Prefectura Argeș, dosar 80/1916, f. 116.

 

8.

Ministerul de Interne

Prefectura jud. Argeș

Serviciul administrativ

Intrarea nr. 29 / 1919 martie 24

TELEGRAMĂ

 

Rog comunicați telegrafic până joi 28 martie totalul victimelor de aeroplane, morți, răniți, infirmi, a caselor distruse și valoarea pagubelor, deosebit pe orașe și județ. De asemenea, totalul victimelor din cauza bombardamentelor de orașe și localități după predarea lor și luarea în stăpânire de inamic, cu totalul caselor distruse și valoarea acelor distrugeri.

p. Ministru de Interne, A. Sachelarie

Nr. 23.145.

SJAN Argeș, Prefectura Argeș, dosar 210/1919, f. 80.

 

9.

Raportul prefectului de Argeș Honoriu Bănescu către Ministerul de Interne referitor la numărul victimelor umane și pagubelor materiale făcute de  bombardamentele aviației și artileriei nemțești.  

 

La ordinul telegrafic nr. 23.145 cu onoare raportăm că:

-   în orașul Pitești au fost victime ale aeroplanelor: 12 morți, 1 rănit și 3 infirmi; 2 case distruse și 6 ruinate, pagube 55.540 lei;

-   în orașul Curtea de Argeș, victime ale aeroplanelor: 3 morți și 1 rănit; 3 case și 2 slonuri distruse, 6 case ruinate, pagube 67.607 lei; după ocuparea orașului Curtea de Argeș de inamic au fost 7 case arse, 3 răniți și 8 infirmi.

Prin bombardament de artilerie avem 2 morți și 8 case distruse în valoare de 113.000 lei.

 

SJAN Argeș, Prefectura Argeș, dosar 210/1919, f. 82.

 

10.

Poliția Curtea de Argeș

Nr. 1026 / 1919 martie 27

 

Rezultat ord. 2.441 din 26 c(urent) am onoarea a vă raporta că din cauza bombardării acestui oraș de aeroplane și tunurile inamice au pricinuit următoarele pagube: 3 oameni morți și unul rănit, 3 vaci și 13 porci morți în valoare de lei 14.000. Din cauza aeroplanelor au fost 3 case distruse și 2 slonuri în valoare de lei 48.607, 6 case ruinate în valoare de lei 19.000, 7 case arse după ocuparea inamicului în valoare de lei 116.000. Total general 197.807 lei.  

 

SJAN Argeș, Prefectura Argeș, dosar 210/1919, f. 83.

 

11.

Situația bombardamentelor aviației inamice în plasele județului Argeș în martie 1919

 

Plasa Argeș	4 morți și 3 răniți din bombardările aeroplanelor și 1 mort din cauza bombelor otrăvitoare aruncate din aeroplane. Administrator de plasă, Pop. Jilanek.
Plasa Bascov	Fără victime umane și pagube materiale. Administrator de plasă, Cutcudache.
Plasa Dănicei	Fără victime umane și pagube materiale. Administrator de plasă, căpitan N. Racovitză.
Plasa Dâmbovnic	Fără victime umane, însă bombardamentul inamic a distrus Școala din Căteasca în valoare de 30.000 lei, a mai omorât doi boi și a distrus o șatră a femeii Chița Stan Soare din satul Lagăr în valoare de 4.500 lei.  Administrator de plasă, Florea Frumosu.
Plasa Oltu de Sus	Victime de aeroplane: 16 morți, 6 infirmi cauzând o pagubă familiilor lor de 532.000 lei, însă fără pagube materiale. Administrator de plasă, M.G. Pănescu
Plasa Oltu de Jos	Fără victime umane și pagube materiale. Administrator delegat al plasei, M.G. Pănescu.
Plasa Teleorman	Victime umane au fost: Vasile R. Momârlă din comuna Băseni și Gheorghe Bărăboi din comuna Costești. Administrator de plasă, Baltazar.
Plasa Topolog	Fără pagube materiale însă cu victime umane: 6 morți, 2 infirmi. Administrator de plasă, Ion P. Slăvescu(?).
Plasa Uda	Fără victime umane și pagube materiale. Administrator de plasă, maior A. Drăghicescu.

 

SJAN Argeș, Prefectura Argeș, dosar 210/1919, f. 84-93.

 

12.

Groaznica nenorocire de lângă Pitești: Un obuz explodând omoară opt copii.

Pitești, 15 <noiembrie 1923>. Pe terenul comunei Gliganu[15], județul Argeș, opt copii se aflau ieri cu vitele la pășune. Unul din ei observând o mică ridicătură de pământ s-a apucat să scormonească. Nu mare i-a fost mirarea când a dat de un obuz. El a dat de veste și celorlalți copii și împreună cu aceștia, a început să sape din nou pământul. Au mai fost găsite încă două obuze îngropate la mică distanță de primul. Copiii au dezgropat aceste obuze și le-au întins pe iarbă. Toți au făcut cerc în jurul lor și unul lovind cu piatra un obuz, acesta a făcut explozie. Toți copiii, de diferite vârste, au fost omorâți pe loc de schijele obuzului sfărâmat. Autoritățile fiind avizate de această groaznică nеnоrосіre au sosit la fața locului și au început ancheta.

 

„Presa”, an I, nr. 226 din 17 noiembrie 1923, p. 1.

 

 

 

---

[1] Aurel Radu, 1944 MAI 6, Bombardamentul Aliaților de la Pitești, în „Armata Română și anul de răscruce 1944: Studii și articole prezentate la Sesiunea națională de comunicări științifice dedicată Zilei Arhivelor Militare. Pitești, 26 iulie 2024”, Editura Centrul Tehnic-Editorial al Armatei, București, 2024, p. 207-216.

[2] V.P., O escadrilă de aeroplane la Pitești, în „Dimineața”, XIII, nr. 4416 din 18 iunie 1916, p. 1.

[3] Dumitru Cioflină, Marele Cartier General al Armatei Române, Documente, 1916-1920, Editura Machiavelli, București, 1996, p. 29.

[4] „Adevărul”, XXIX, nr. 10669 din 19 noiembrie 1916, p. 1.

[5] SJAN Argeș, Prefectura Argeș, dosar 80/1916, f. 10.

[6] SJAN Argeș, Prefectura Argeș, dosar 80/1916, f. 20.

[7] SJAN Argeș, Prefectura Argeș, dosar 80/1916, f. 117.

[8] SJAN Argeș, Prefectura Argeș, dosar 80/1916, f. 130.

[9] Grigore T. Coandă, Însăilări din viața-mi, cca 1943, manuscris păstrat la BAR.

[10] Ovidiu E. Moț, Pitești, O istorie în date, Editura Pământul, Pitești, 2008, p. 115. 

[11] „Viitorul”, XII, nr. 3479 din 4 octombrie 1919, p. 3 (Alegerile la Pitești, Candidatul comandaturei: Gr.T. Coandă, În timpul ocupației d-nul Gr.T. Coandă propunea comandaturei germane „bătaia la spete” a cetățenilor din Pitești); „Viitorul”, XII, nr. 3484 din 9 octombrie 1919, p. 3 (Judecata alegătorilor, Cine sunt candidații partidului țărănesc din Argeș? Dl. Gr.T. Coandă a introdus la Pitești pedeapsa cu moarte).      

[12] SJAN Argeș, Prefectura Argeș, dosar 210/1919, f. 82.

[13] SJAN Argeș, Prefectura Argeș, dosar 210/1919, f. 84-93.

[14] Presa, an I, nr. 226 din 17 noiembrie 1923, p. 1.

[15] Glegani în original, corect Gliganu, azi sat component al comunei Rociu.  

Aurel Radu, Bombardamente aviatice în județul Argeș și orașul Pitești în Primul Război Mondial, în „Armata Română și anul de cumpănă 1916. Bilanțul unei campanii: speranțe, înfrângeri, rezistență”, Studii și articole prezentate la Sesiunea națională de comunicări științifice dedicată Zilei Arhivelor Militare, Pitești, iulie 2026”, Editura Centrul Tehnic-Editorial al Armatei, București, 2026, p. 307-316.