joi, 1 noiembrie 2012

O relatare despre Comitetul Democrat Evreiesc din Regiunea Argeş (1951-1952)


Comitetul Democrat Evreiesc (CDE) a luat în fiinţă în 1945 şi avea, aşa cum reiese din singurul dosar din anul 1952 identificat în arhiva regională a PCR aflată în păstrare la Arhivele Argeş, două obiective principale. În primul rând era responsabil cu „munca de lămurire”, adică trebuia să „convingă” populaţia evreiască din România să renunţe la plecarea în nou înfiinţatul stat Israel, iar al doilea obiectiv, urmărea „încadrarea în muncă şi schimbarea mentalităţii faţă de munca socialistă a elementului evreiesc din întreprinderi, instituţii şi fabrici”. „Duşmanul de clasă” era identificat în acele „elemente sioniste şi speculative” care susţineau „unitatea de rasă, în loc de unitatea de clasă” aşa cum era linia Partidului[1].
  Insignă BPD cu  semnul electoral „Soarele”

CDE a fost în alianţa electo­rală pro-comunistă a Blocu­lui Partidelor Democrate (BPD), format din şapte for­maţiuni politice (Partidul Comunist Român, Comitetul Democrat Evreiesc, Partidul Social Democrat Român, Frontul Plugarilor, Partidul Naţional Liberal-Tătărescu, Uniunea Patrioţilor şi Partidul Naţional Ţărănesc-Anton Alexandrescu) care prin fraude şi ilegalităţi a câştigat alegerile generale din România din anul 1946.

Biroul CDE regional Argeş avea în 1952, următoarea componenţă:

1. Secretar era Hechter Leopold, născut în Piteşti, la 22.01.1897, membru PCR din 1947. Era şef de secţie la Cooperativa „Muncitorii Argeşeni”.

2. Responsabil organizatoric era Lazarovici Avram, născut la Piteşti, în 21.09.1911, membru PSD din 1947. Era şef comercial la Cooperativa „16 Februarie” din Piteşti. În Secţia Organizatorică a CDE mai erau: Emil Căruceru, Mişu Vasilescu, Nandor Gross şi Savu Nurenberg.

3. Responsabil pentru propagandă şi agitaţie era Rubinstein Herman, născut la Ploieşti, la 19.03.1915, membru PCR din 1946. Era director şi profesor de matematică la Liceul de Băieţi din Piteşti. Provenea dintr-o familie de pictori. În această secţie a CDE mai erau: dr. Iosif Fintea, dr. Isac Caţianu şi Filip Lazarovici.

4. Responsabil cu încadrarea în muncă era Hechter Dida, născută în Piteşti, în anul 1928 şi decedată în 2000. Lucra în 1952 la Tribunalul Argeş, la Biroul Cadre. Echipa ei era formată din: Adolf Ghelber, Buium Haimovici şi Goldstein Zalman.
 
Dida Hechter în 1958 la Vatra Dornei

5. Responsabil de Comunitate era Friedman Israel, născut în Brăila, la 25.09.1906. Lucra ca şef de vânzări la Textila „11 Iunie” Piteşti. În echipa sa erau: Ghizela Hechter, Esterica Adalsberg şi Schutzman Silvia[2].

Într-un referat din 6 martie 1951 al CDE, se arăta că în Piteşti erau 236 evrei, dintre care doar 30 erau membri de partid şi sindicalişti. Majoritatea îşi scoseseră formularele pentru a pleca definitiv în tânărul stat Israel, adică 69 familii cu 136 membri. Deja plecaseră 27 familii cu 57 membri, în timp ce alte familii au fost „convinse” să renunţe la plecare, printre care se aflau inclusiv membri de partid. Secretarul CDE, Hechter Leopold, era nemulţumit că Miliţia îi face greutăţi în activitate, pentru că a existat un caz în care un anume şef contabil Iacob Ariel (n. 1907, Turnu-Severin - d. 1954, Pitești) a renunţat la plecarea sa în Israel, iar la o săptămână după renunţare, Miliţia i-a adus acestuia aprobarea paşaportului[3].

Într-o altă situaţie din 20 martie 1952, din 194 persoane care au cerut să plece în Israel plecaseră 130 persoane. În iunie 1952 în Piteşti mai erau doar 5 familii cu 11 persoane care solicitau plecarea în Israel.

Numărul activiştilor CDE era în ianuarie-februarie 1952 de 31 persoane, din care 20 aveau activitate „pe teren” şi au vizitat 28 de case evreieşti pentru a face munca de propagandă şi agitaţie. La începutul anului 1952, CDE se lăuda că în regiunea Argeş existau doi fruntaşi evrei în producţie, doi secretari de organizaţie trimişi la Şcoala de Partid de 6 luni, doi şoferi comerciali, doi directori în Comerţul de Stat şi două eleve trimise la Moscova etc.

Printre altele, CDE s-a ocupat în anul 1952 de popularizare şi propagandă pentru noul proiect de Constituţie, pentru legea de reformă monetară şi condamnarea politicii din Israel. În final, am redat în întregime moţiunea „anti-sionistă” şi „anti-imperialistă” luată de „Marea adunare de protest a populaţiei conlocuitoare evreieşti din oraşul Piteşti” de la 11 mai 1952, care reflectă tiparele propagandei CDE:

La chemarea Comitetul Democrat Evreiesc, Regionala Argeş, populaţiunea conlocuitoare evreiască din oraşul nostru în număr impresionant s-au adunat în sala Cooperativei „16 Februarie” pentru a protesta contra tratativelor ce se duc între guvernul marshalizat al lui Ben-Gurion din Israel şi neo-naziştii lui Adenauer de la Bonn.

Slugoiul imperialist Ben-Gurion la ordinele barbarilor civilizaţi ai Americii încearcă să vândă noilor hitlerişti de la Bonn sângele celor 6 milioane de victime ale poporului evreu, asasinaţi de fiara fascistă în lagărele de exterminare şi gazare.

La această manifestaţie a luat parte şi tov. Constanţa Ştefănescu, membră în Comitetul Regional al Luptei pentru Pace, care a făcut o amplă expunere a situaţiei economico-politice şi financiare a statului Israel după notele tov. S. Mikunis, secretarul general al Partidului Comunist din Israel.

Oamenii muncii evrei, văduvele foştilor deportaţi au luat cuvântul şi cu vie indignare au protestat împotriva acestui târg murdar care are ca scop reabilitarea hitleriştilor.

În cuvinte simple, dar hotărâte, ei şi-au luat angajamentul să lupte fără preget pentru cauza păcii contra aţâţătorilor la un nou război.

La pronunţarea numelui marelui eliberator de popoare şi neînfricatul luptător al păcii, tov. Iosif Visarionovici Stalin, întreaga sala a aplaudat frenetic, cu toată căldura inimii lor.

Ei şi-au mai luat angajamentul ca sub luminoasa îndrumare a Partidului Muncitoresc Român având în frunte pe cel mai iubit fiu al clasei muncitoare, tov. Gheorghe Gheorghiu Dej, să împlinească şi să depăşească la locul de producţie toate sarcinile de plan ce le revin.

În unanimitate s-a votat apoi o moţiune pentru însuşirea protestului care a fost trimis Comitetului Central al CDE Bucureşti, după care şedinţa a luat sfârşit[4].


[1] Arhivele Naţionale – Argeş, fond Comitetul Regional PMR Piteşti, dosar 144/1952, f. 12.

[2] Ibidem, f. 16.

[3] Ibidem, f. 7.

[4] Ibidem, f. 39. 




The Jewish Democratic Committee was set up in 1945. As stated in the only extant folder from 1952, the committee had two main objectives.  The first was the so-called responsibility for “clarification work,” meaning that members of the committee had to “persuade” the Jewish population from Romania to give up any plans of moving to the newly established state of Israel. The second objective was outlined as “integrating the Jewish population into their labor places in factories and state institutions and changing their mentality about socialist work.”  The “class enemy” was identified as those “Zionist and speculative entities” who vowed to a “racial unity instead of class unity” as the Party platform demanded. [1]

Part of the pro-Communist electoral alliance of the Block of the Democratic Parties (BPD), the CDE was made up of seven political entities (Romanian Communist Party, Jewish Democratic Committee, Socialist Democratic Party, The Ploughmen’s Front, Tătărescu-National Liberal Party, The Patriots’ Party, and the National Peasants Party with Anton Alexandrescu) and they won the general elections in Romania due to fraud and illegal activities. 

The CDE Arges branch had in 1952 the following structure:
Hechter Leopold, born in Piteşti on January 22, 1897 and member of the Romanian Communist Party since 1947, was the secretary. He worked as supervisor at the “Arges Workers” Cooperative.
Lazarovici Avram, born in Piteşti on September 21, 1911 and member of the Socialist Democratic Party since 1947, oversaw organizing matters.  He worked as a commercial manager for “February 16th” Cooperative in Piteşti.  Also responsible for organization issues: Emil Căruceru, Mişu Vasilescu, Nandor Gross and Savu Nurenberg.
Rubinstein Herman, born in Ploieşti on March 19, 1915, was in charge of propaganda and agitation. He was math teacher and principal at the Boys’ High School in Piteşti.  He had been born into a family of painters. Also working for the propaganda department were: dr. Iosif Fintea, dr. Isac Caţianu şi Filip Lazarovici.
Hecter Dida, born in Piteşti in 1928 (and deceased in 2000) was responsible for work contracts. By 1952, she worked for the Cadres Section at the Argeş Tribunal. Her team included Adolf Ghelber, Buium Haimovici and Goldstein Zalman.
Friedman Israel, born in Brăila, on September 25, 1906, was responsible for Community connections.  He worked as sales manager at “June 11” Textila plant in Piteşti. In his team were also Ghizela Hechter, Esterica Adalsberg şi Schutzman Silvia. [2]

A CDE report of March 6, 1951 shows that there were 236 Jewish people in Piteşti, out of whom only 30 were party members and union trade members. Most of them had started paperwork to leave for the young state of Israel, meaning 69 families with 136 members. Twenty-seven families (with 57 members) had already left while other families were “persuaded” to give up their departure; among them were some party members. CDE secretary, Hechter Leopold was dissatisfied that the Militia was making it difficult for him to work as seen in the example of a certain accountant-in-chief, Iacob Ariel (born 1907 in Turnu Severin- deceased in 1954 in Piteşti) who renounced leaving for Israel, and one week after that the Militia brought him his passport with the approval. [3]

By March 20, 1952, out of 194 persons who had asked permission to leave for Israel, 130 had already left. However, in June 1952 there were only 5 families, with 11 persons, who wanted to leave.
In the January-February period of 1952, there were 31 people active in CDE, and 20 of them were working on the ‘’ground’’ visiting 28 Jewish homes as part of their propaganda and agitation campaign. 

Among others, in 1952 CDE carried on propaganda work and actively promoted the new project of the Constitution, the monetary reform law, and the condemnation of the politics of Israel. Below, the “anti-Zionist” and “anti-imperialist” motion passed by the “Great Assembly of Protesting Jewish population from Piteşti” on May 11, 1952 reflects the pattern of CDE propaganda:
 ‘’Upon the request of the Jewish Democratic Committee, Argeş Division, the Jewish population from our town gathered in impressive numbers in the room of the “February 16” Cooperative to protest against the negotiations that are held among Ben-Gurion’s government and the neo-Nazis of Adenauer from Bonn.
Ordered by America’s civilized barbarians, the imperialist servant Ben-Gurion tried to sell to the new Hitler fans from Bonn the blood of six million victims of the Jewish people, assassinated by the fascist beast in the extermination and gassing camps.
This protest was also when comrade Constanţa Ştefănescu, member of the Regional Committee Fighting for Peace, gave a full explanation of the economic-political and financial situation of Israel using the notes of comrade S. Mikunis, general secretary of the Communist Party from Israel.
Jewish workers and former exiles’ widows took the floor and indignantly protested against this awful sale which had only one goal, to rehabilitate the Nazis.
In plain words, but very determined, they made a commitment to fight endlessly for peace and against agitators for a new war.
Upon hearing the name of the fearless fighter for peace and for freeing people, comrade Iosif Visarionovici Stalin, the whole room audience applauded fervently, with all the warmth of their hearts.
They made the commitment that, under the guidance of the Romanian Workers’ Party and having as their leader the most beloved son of the working class, comrade Gheorghe Gheorghiu Dej, not only to meet but to exceed all the duties that they have, wherever they may be working.
They voted unanimously for a motion that identified them as supporters of this protest and this information was sent to the Central Committee of CDE in Bucharest, after which the meeting was over”. [4]
 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

“Fii drăguţ cu arhiviştii. Ei te pot şterge din istorie“