În conformitate cu prevederile stabilite prin Tratatul de la Paris[2] din anul 1856, Divanul Ad-hoc al Țării Românești, din care făceau parte delegați ai bisericii, ai marii boierimi, ai burgheziei și ai țăranilor clăcași, urma ca la 8 octombrie 1857 să-și exprima voința cu privire la organizarea viitoare a principatului.
Pentru desemnarea delegaților, în Buletinul Oficial din anul 1857 s-au publicat liste nominale cu boierii proprietari de moșii mai mari de 334 de hectare (300 falce[3] lucrătoare) din județul Argeș și cu patriciatul urban din Pitești cu drept de a alege deputați în Divanul Ad-hoc al Țării Românești.
În afara contextului social-politic, aceste liste sunt utile pentru cunoașterea marilor proprietari funciari din județ, alături de alte surse documentare editate[4], precum și pentru dinamica patriciatului urban de la mijlocul secolului al XIX-lea. Între reprezentanții patriciatului urban regăsim numele mai multor greci împământeniți: Moraitu, Nicolopol, Papadopol, Teodoridis, Zisu etc., precum și numele unui armean, Pavel Chehaiaoa. Între orășenii piteșteni se regăsesc noii profesioniști aflați în slujba statului, adevărați agenți ai modernizării: profesorul Dimitrie Șerbănescu de la Școala Națională de la Pitești, inginerul civil Ioan Livaditu și avocatul public Nae Apostolescu. Pe listă se aflau 33 de meșteșugari și negustori, căpetenia corporației meșteșugarilor (starostea) fiind Toma Ștefănescu.
În anul 1857, când administrator al județului (prefect) era T. Brătianu, cel care a efectuat și înscrierile în listele electorale în temeiul declarațiilor verbale, orășenii piteșteni în frunte cu comerciantul Panait Hagiulea (scris și Haciulea) și Nicolae Apostolescu (avocatul public) se solidarizează și cumpăra în oraș o prăvălie în valoare de 30.000 lei pe numele lui Dimitrie Brătianu, pentru ca acesta din urmă să aibă drept de alegător şi ales în Divanul Ad-hoc. Dimitrie Brătianu se afla blocat la Rusciuc, întrucât autoritățile nu-i permiteau intrarea în țară, însă acest aspect nu a împiedicat solidarizarea patriciatului urban, care cu majoritate de voturi (97 voturi) îl și alege deputat și delegat al orașului Piteşti în Adunarea ad-hoc. Gestul de solidaritate locală de la Pitești a fost un semnal al solidarității naționale, care a făcut posibilă votarea unanimă a celor patru puncte în Divanul Ad-hoc privind programa națională[5].
***
DISTRICTUL ARGEȘ
Listă de boierii și fiii de boieri proprietari de moșii cu întindere cel puțin de 300 falce lucrătoare, cu venit liber de ipotecă, care au drept de alegători, și din care nu se mai pot alege doi deputați ai districtului Argeș pentru Divanul Ad-hoc. Anul 1857.
1. Paharnicul Mihail Berendei.
2. Postelnicul Ștefan Belu.
3. Paharnicul Costache Perdicaru[6].
4. Aga Ștefan Burchi.
5. Pitarul Enache Cornățeanu.
6. Căpitanul D. Budișteanu.
7. Pitarul Drăghici Budișteanu.
8. Parucicul Nicolae Cătuneanu.
9. Paharnicul Dimitrie Drăgoescul.
10. Paharnicul Ghiță Enescu.
11. Pitarul Grigorie Bădulescu.
12. Serdarul Ghiță Lerescu.
13. Pitarul Ioniță Meculescu.
14. Pitarul Ioan Condescu.
15. Pitarul Ioan Vărzaru.
1. Pitarul Niculiță Alecsescu.
2. Pitarul Ioan Nicolopolu.
3. Serdarul Costache Minculescu.
4. Stefan Milicescu, fiul serdarului Ioan Milicescu.
5. Mihăiță Brătianu, fiul răposatului șetrar Ene Brătianu.
6. Conțopistul Ghiță Balotă.
7. Pitarul Petre Teodoru.
8. Pitarul Costache Botea.
9. Ioan Moraitul, fiul d. pitar C. Moraitu.
10. Pitarul Nae Slăvescu.
11. Vistierul Mihai Popescu.
12. Pitarul Pandelie Popescu.
13. Pitarul Nae Balotă.
14. Pitarul Vasilache Urzescu.
15. Pitarul Grigore Chirițescu.
16. Parucicul Petrică Rătescu.
17. Matei Cioranu, fiul medelnicerului Ioan Cioranu.
18. Pitarul Iancu Pascale.
19. Serdarul Costache Vărzaru.
20. Serdarul Pavlică Rătescu.
21. Pitarul Mihalache Predescu.
Listă de locuitorii orașului Pitești, rezidența acestui district, care sunt în drept a alege dintre dânșii un deputat pentru Divanul Ad-hoc, după art. 5 din Înaltul Împărătesc Firman. Anul 1857.
1. Pitar Panait Haciulea.
2. Eftimie Nicolai.
3. Nicolae Chirculescu.
4. Nicolae Ștefan, pantofar.
5. Dimitrie Brătianu.
6. Pitar Dimitrie Antonescu.
7. Serdar Toma Furduescu.
8. Eftimie Haciulea.
9. Dimitrie Petrescu.
10. Todor Dobriani.
11. Tache Dobrian.
12. Nicolae Tâmpeanu.
13. Tănase Mărculescu.
14. Andrei Ștefan.
15. Pitar Răd. Paraschivescu.
16. Matache Costandin Moraitu.
17. Tache Ștefănescu.
18. Ioan Ștefănescu.
19. Dincă Pop.
20. Ilarion H. Gheorghe.
21. Ghiță Protopopescu.
22. Alecu Gheorghiu.
23. Pitar Bogdan Mihail.
24. Gheorghe Dinu Merișanu.
25. Petru Dobrin.
26. Dimitrie Buzoianu.
27. Costache Cutcudache.
28. Matache Costea Pop.
29. Petre Nicolau.
30. Ghiță Ganciu.
31. David Pop.
32. Tudorache Costandin.
33. Ioan Chiurculescu.
34. Costandin Stoenescu.
35. Pitar Eftimie Dimitriu.
36. Crăciun Stoiean.
37. Hristea Anghel.
38. Tache Marcovici.
39. Pavlache Marcovici.
40. Ștefan Marcovici.
41. Petrache Ioanidis.
42. Costandin Costea Tolea.
43. Nicolae Ioncea.
44. Costache Ion Popovici.
45. Mihalache Simionescu.
46. Costache Ionescu.
47. Badea Stoenescu.
48. Ioniță Brădeanu.
49. Iancu Stoica.
50. Marin Costandin.
51. Costandin Dinu.
52. Costandin Gagiu.
53. Matei Gheoghiu.
54. Nae Gr. Cojocaru.
55. Marin Stănescu.
56. Barbu Sandu.
57. Mih. Costandinescu.
58. Răducanu Constandinescu.
59. Hristache Mihail.
60. Ioniță Hristea.
61. Teodor Gheorghiu.
62. Tănase Pop.
63. Ioniță Miulescu.
64. Pitar Șerban Vlădoianu.
65. Dimitrie Brădeanu.
66. Pitar Costandin Enculescu.
67. Iancu Petrescu.
68. Pitar Niță Popescu.
69. Ștefan Babic spițeru.
70. Hristea Petrovici.
71. Vasile Anghel.
72. Grigore Vulpescu.
73. Costache Tomescu.
74. Nicolae Mihail Mazâlu.
75. Petrache Mărculescu.
76. Pitar Dimitrie Teodoridis.
77. Mihail Nițulescu.
78. Gheorghe Papadopulu.
79. Profesorul statului, Dimitrie Șerbănescu.
80. Inginerul civil[7], serdarul Ioan Livaditu.
81. Avocatul public[8], pitarul Nae Apostolescu.
Neguțători, patentari de deosebite clase.
82. Florea Dancovici starostea.
83. Marin Zaharia.
84. Nicolae Plevciliu.
85. Ioan Rădulescu.
86. Radu Albu patronul.
87. Ioniță Tomescu.
88. Gheorghe Nicolau.
89. Neagu Popescu.
90. Ivan Grejdan Mihail.
91. Pavel Chehaiaoa.
92. Tudor Ioan bogasierul.
93. Zisu Dimitriu.
94. Hagi Tilea Radu.
95. Marincea Țecu.
96. Manole Stoicovici.
97. Iancu Hagi Tudor.
98. Ioan Ștefănescu Nepol.
99. Petcu Teodoru.
100. Ioan Pop.
101. Dumitrache Simion băcanul.
102. Anghel Pană.
103. Tănase Ion Măgureanu.
104. Gheorghe Pop.
105. Costantin Gheorghe Robu.
106. Nicolae Mincovici.
107. Ghiță Ilie Brânză.
108. Matei Popescu.
109. Andrei Grigore Strătilă.
110. Gheorghe Costandin Caraghiulea.
111. Bățulă Ioan.
Starostea de meseriași și delegații.
112. Toma Ștefănescu, staroste.
113. Ștefan Ștefănescu, delegat.
114. Ghiță Radu Mareș, delegat.
Biblioteca Academiei Române, Buletinul Oficial, nr. 59 din 1857 iulie 29, p. 234-235.
[2] Tratatul de la Paris a pus capăt Războiului Crimeii (1853-1856).
[3] Veche unitate de măsură pentru suprafețe agricole, folosită cu precădere în Moldova, echivalentă cu circa un hectar și jumătate (14.323 mp). În Muntenia, o falce sau falcie este echivalentă cu 1,114 ha. Conform Legii pentru aplicarea sistemului metric de măsuri și greutăți din 1875, cele 300 de falce reprezentau 429 ha.
[4] Ioan C. Filitti, Catagrafie oficială de toți boierii Țării Românești la 1829, Tipografia F. Gobl Fii, București, 1929.
[5] Ovidiu E. Moț, Pitești. O istorie în date, Editura Pământul, 2008, p. 51-53.
[6] Strămoșul generalului Ion Perticari din Izvoru – Argeș.
[7] Enginerul țivil, în original.
[8] Advocatul publici, în original.
Aurel Radu, Marii proprietari funciari din județul Argeș și patriciatul din orașul Pitești în anul 1857, în „Restituiri”, nr. 60/2021, p. 27-29.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
“Fii drăguţ cu arhiviştii. Ei te pot şterge din istorie“