Vizitele regelui Carol I în orașul Pitești (1866-1896)

Grădina Publică din Piteşti, împodobită cu ocazia Zilei Naționale, la 10 mai 1905. 

Sursa: Muzeul Județean Argeș, Fototeca, nr. 1467.  

 

Vizitele regelui Carol I în țară în primele trei decenii de domnie au fost riguros documentate fiind consemnate în timp real în paginile Monitorului Oficial, strânse ulterior în două volume consistente[1] publicate de Academia Română cu ocazia serbării jubileului de 30 de ani de domnie, sau republicate recent și parțial de Arhivele Militare[2].  

Încă de la sosirea în țară, în drumul său spre capitală, principele Carol însoțit de I.C. Brătianu a trecut prin orașul Pitești, unde a fost întâmpinat de autoritățile centrale, în fața cărora a dat un răspuns rămas memorabil: „Din minutul în care am pășit pe pământul noii mele patrii am devenit român”[3]. 

După aproape șase ani de domnie, Carol I revine la Pitești, într-un moment deosebit în istoria urbană, inaugurarea stației de cale ferată (1872), care lega orașul reședință de județ de capitala țării. Trenul princiar de la București la Pitești a făcut mai puțin de trei ore, inclusiv cu opririle în trei stații pe care principele le-a vizitat în amănunt. De-a lungul traseului feroviar a fost întâmpinat de autoritățile administrative și militare, de țărani și țărănci cu buchete de flori. Rămâne memorabil discursul său prin crezul înfăptuit: „Fie ca drumul de fier, acest puternic mijloc al civilizațiunii, să deschidă toate bogățiile județului Argeș și să contribuie la înflorirea orașului Pitești prin dezvoltarea comerțului; fie ca înlesnirea căilor de comunicațiune să răspândească prosperitatea asupra acestei frumoase părți a României”[4].

Domnitorul a vizitat podul peste râul Argeș și a poposit pentru reculegere la catedrala orașului (Biserica Sf. Nicolae, demolată în perioada comunistă, pentru care regele a donat în 1884 un frumos candelabru inscripționat memorabil[5]), unde a fost întâmpinat de episcopul Argeșului, Neofit Scriban. Acesta a mai vizitat din trăsură principalele „ulițe” ale orașului și a coborât pentru puțin timp în Grădina publică, unde a fost întâmpinat de muzica militară. 

Cu ocazia vizitei cuplului princiar, singurul bulevard al orașului, care lega în line dreaptă gara aflată la periferie de centrul urban se va numi începând din 1872, Elisabeta Doamna, actualmente bulevardul Republicii, rămas cu denumirea impusă în perioada comunistă. Grădina publică din centrul orașului, amenajată special pentru a impresiona străinii sosiți cu trenul la Pitești s-a numit Grădina Carol, denumire sub care a fost mai puțin cunoscută.

Peste câțiva ani, în 1875, familia princiară Carol și Elisabeta revine la Pitești, fiind găzduită în casele primarului Constantin Vărzaru. De-a lungul traseului urban trăsura princiară a fost întâmpinată de o mulțime de orășeni care arunca cu flori, în timp ce balcoanele și ferestrele caselor erau decorate cu covoare multicolore, un obicei care surprinde încă prin vechimea lui. Familia domnitoare își continuă drumul spre Câmpulung, pe „frumoasa și pitoreasca șosea ce unește acum acest oraș” de Pitești[6].

La finele anului 1877, după victoriile repurtate împotriva otomanilor, Carol revine în mod simbolic la Pitești, la un deceniu de la momentul sosirii sale în țară. La gară, trenul princiar este întâmpinat de orășeni și autorități. Principele a fost condus pe străzile strălucit iluminate, pe sub arcuri de triumf pe care erau scrise victoriile armatei române, până la Biserica Sf. Nicolae din centrul orașului, unde s-a oficiat un tedeum de către mitropolitul primat Calinic Miclescu și episcopul Ghenadie Petrescu al Argeșului. În aclamațiile orășenilor, principele victorios se retrage în casele primarului orașului C. Vărzaru, „unde se prezentară toate autoritățile locale și un mare număr de cetățeni notabili”[7].

În 1882, în contextul organizării comandamentelor armatei, regele Carol I revine la Pitești acordând un interes mai mare unităților militare aflate pe platoul din Trivale[8].  Din nou, în 1890, la Pitești și împrejurimi au loc manevrele de toamnă ale armatei. În prezența regelui Carol și a principelui moștenitor Ferdinand au defilat trupele formate din circa 27.000 oameni.  

În primul deceniu de domnie, principele Carol s-a aflat în mijlocul orășenilor piteșteni în cel puțin două momente simbolice în istoria națională, momentul sosirii în țară când susține un scurt și memorabil discurs (1866) și momentul câștigării independenței de stat al țării (1877). Un alt moment simbolic, de importanță economică majoră, este inaugurarea în 1872 a stației de cale ferată care lega orașul Pitești de capitala țării. Ca militar de carieră, regele Carol I a fost prezent în mijlocul trupelor piteștene din Trivale în 1882 și la manevrele armatei din toamna anului 1890, când reiterează necesitatea instruirii trupelor armate, inclusiv pe timp de pace: „Aceste concentrări au dovedit că este de neapărată trebuință, ca ele să fie făcute încă adeseori și că trebuie să ne folosim de timpul de pace spre a fi pregătiți când datoria ne va chema pe câmpul de luptă”[9].

 

1.

9 mai 1866. Întâmpinarea domnitorului Carol de către Primul Ministru la Pitești.

 

La sosirea Alteței Sale la Pitești, Domnul general Nicolae Golescu și Domnul Ioan Ghica președintele Consiliului de Miniștri i-au adresat următoarea alocuțiune:

Principe,

Bine ați venit în Staturile Alteței Voastre Serenisime, domniți ani îndelungați și faceți fericirea și mărirea acestui popor care vă primește cu urările unanime.

Să trăiască Principele Românilor!

 

Răspunsul Alteței Sale Serenisime, către Domnul general Golescu, membru al Locotenenței Domnești, și D-lui Ion Ghica, președintele Consiliului de Miniștri:

Vă mulțumesc de întâmpinarea ce mi-ați făcut; primiți expresiunea toatei gratitudinii mele pentru membrii Locotenenței și Guvernului, care printre atâtea încercări grele au știut a menține ordinul și unirea.

Prin fermitatea și prudența Domniei Voastre mi-ați înlesnit greaua sarcină ce mi s-a încredințat; cu concursul D-voastră sper a realiza aspirațiunile Românilor; viața mea întreagă va fi consacrată fericirii lor.

 

Deputațiunea urbei Pitești.

Prea Înălțate Doamne!

Reprezentanți ai comunei urbei Pitești, venim cu cel mai profund respect a Vă depune devotamentul nostru, și a striga cu cel mai mare entuziasm: Să trăiască România una și nedespărțită! Să trăiască Domnitorul său, Înălțimea Sa Carol I.

N. Cernătescu, F. Tomescu.

Răspunsul Alteței Sale Serenisime:

Sunt ferice de a mă afla în mijlocul locuitorilor unei urbe care a susținut cu o atât de inteligentă energie spiritul naționalității și unirii. Din minutul în care am pășit pe pământul noii mele patrii am devenit Român; viața mea întreagă o voi consacra pentru fericirea poporului Român și pentru prosperitatea românilor, care de acum înainte au devenit compatrioții mei.

 

„Monitorul Oficial”, nr. 103 din 12(24) mai 1866, p. 454, 458.

 

2.

29 octombrie 1872. Inaugurarea traseului de cale ferată București-Pitești, urmată de vizită în oraș.

 

Duminică, la 29 octombrie (10 noiembrie), Măriile Lor Domnul și Doamna, însoțite de D-nii miniștri de Lucrări Publice și de Resbel, de D-na Mavrogheni, damă de onoare, de prefecții de Ilfov și Dâmbovița, de directorul[10] general al liniilor ferate, au fost cu un tren special de au vizitat linia ferată de la București la Pitești. Măriile Lor au plecat din București la 9 ore de dimineață și au ajuns la Pitești la 11 ore și 45 minute; de la Pitești au pornit înapoi la 2 ore și 45 minute și la 5 ore și jumătate erau în București.

Marș-ruta trenului a fost combinată astfel că, în ducere, Măria Sa  Domnul s-a oprit și a vizitat în toate amănuntele trei din stații, precum și podul după Argeș, iar la întoarcere celelalte trei stații după această linie.

Pe la toate stațiile Măriile Lor au fost întâmpinate de subprefecții respectivi, de primarii comunelor vecine, de o mulțime de țărani și țărance cu buchete de flori și de detașamente de milițieni și călărași pe care Măria Sa Domnul i-a trecut pretutindeni în revistă.

La gara de la Pitești, pe lângă autoritățile civile și militare, se aflau adunate mai toate notabilitățile orașului și ale județului, care au primit cu cea mai mare bucurie pe Măriile Lor, oferindu-le buchete de flori.

Președintele comisiunii interimară a orașului, Domnul Theodor Naum, prezentându-se Măriilor Lor, împreună cu ceilalți membri, a rostit următorul cuvânt:

Prea Înălțate Doamne,

Interpreți fideli a simțămintelor concetățenilor noștri, plini de amor și de devotament pentru Măria Ta și Dinastia Măriei Tale, ne simțim fericiți că putem prezenta respectuoasele noastre omagii, felicitându-vă de buna venire și urându-vă ani mulți și fericiți.

Măria Sa Doamna vizitând astăzi pentru prima dată urbea noastră, ne reamintește cele mai frumoase suvenire de glorioasele Doamne care însoțesc pe iluștrii lor soți la tot pasul pentru prosperitatea și fericirea poporului.

Urbea Pitești, ca semn de devotament și de iubire către Înălțimea Sa Doamna, a consacrat căii sale principale numele Înălțimii Sale Doamnei.

Stăruința guvernului Măriei Tale pentru terminarea căii ferate până la porțile acestui oraș ne face plini de încredere pentru viitor, deoarece punându-ne în contact cu celelalte state ale Europei ne deschide calea civilizației și a progresului.

Să trăiești Maria Ta!

Să trăiască Maria Sa Doamna!

Să trăiască Principesa Maria și Dinastia Măriei Tale!

Theodor Naum, Ion Meculescu, I.T. Purcăreanu, N. Gherman.

 

După aceasta, președintele Consiliului județean, Domnul Alexandru Zisu a exprimat din partea județului fericirea de a primi în capitala Argeșului pe Maria Sa Domnul însoțit de Măria Sa Doamna.

Maria Sa le-a mulțumit la amândoi de buna primire ce vede că li se face atât din partea orașului cât și a județului, și după ce atât Măria Sa Domnul, cât și Măria Sa Doamna s-au întreținut cu mai mulți din domnii și doamnele ce așteptau la gară spre a le prezenta omagiile lor, nu numai din județul Argeș și orașul Pitești, dar și din județul vecin al Muscelului, și între care erau D-nii Scarlat Angeleanu și Beștelei[11], membrii Consiliului județean, D-nii general N. Golescu, Ion Brătianu și alții, s-au urcat în trăsură, și urmați de D-nii miniștri și de suita domnească, de autoritățile civile și militare și de numerosul public în trăsuri, au mers la catedrala orașului, unde au primit binecuvântările Prea Sfinției Sale Părintelui Episcop de Argeș, înconjurat de tot clerul orașului.

De la biserică, Măriile Lor, escortate asemenea ca și până aici, au mers la casa D-lui Meculescu, unde li se gătise dejunul.

Până a nu cobori la dejun, Măriile Lor au primit în saloanele D-lui Meculescu toate autoritățile civile și militare ale județului și ale orașului, precum și mai multe notabilități, domni și doamne, care au exprimat dorința a fi prezentate Măriilor Lor.

La dejun, deosebit de D-nii miniștri, de doamna Mavrogheni, de doamna Sofia Krețulescu, care venind la gara Leurdeni să prezinte omagiile sale Măriei Sale Doamnei, Măria Sa a binevoit s-o invite a o însoți la Pitești, au luat parte părintele Episcop de Argeș[12], Domnul Zisu, președintele Consiliului județean, Domnul Theodor Naum, președintele Comisiei interimare a orașului, prefectul județului, doamnele Zisu, Elena Papadopolu și Meculescu, și domnul general N. Golescu, Ion Brătianu și alții.

Pe la sfârșitul dejunului, părintele episcop a purtat un toast felicitând pe Măriile Lor de buna venire în orașul Pitești, și adăogând că, exprimând fericirea ce simte de a vedea pentru întâia oră pe Măria Sa Doamna venind în județul Argeș, este interpretul întregii eparhii ce o cârmuiește.

Măria Sa Domnul a răspuns în modul următor:

Sunt aproape 6 luni, cu ocaziunea ultimei mele veniri în acest oraș, când mi-am exprimat dorința de a reveni estimp încă împreună cu Doamna în mijlocul D-voastre și a vedea atunci <orașul> Pitești legat cu Capitala prin cale ferată.

Este o adevărată satisfacțiune pentru mine că această a mea dorință s-a putut împlini așa de curând. Fie ca drumul de fier, acest puternic mijloc al civilizațiunii, să deschidă toate bogățiile județului Argeș și să contribuie la înflorirea orașului Pitești prin dezvoltarea comerțului; fie ca înlesnirea căilor de comunicațiune să răspândească prosperitatea asupra acestei frumoase părți a României.

Urând ca să vedem într-un viitor apropiat realizarea acestor progrese așteptate cu nerăbdare de fiecare din noi, închin acest pahar în sănătatea orășenilor piteșteni, care astă dată, ca și ori de câte ori am venit în mijlocul lor, mi-au arătat devotamentul lor prin călduroase primiri, pentru care le mulțumesc din inimă.

Să trăiți ani îndelungați și fericiți!

După dejun, Măriile Lor au mers în trăsură pe coasta ce se află la spatele orașului, de unde au privit vederea cea frumoasă ce se desfășoară de aici pe lunca Argeșului și pe acea a râurilor ce coboară din județul Muscelului, precum și pe dealurile și munții ce înconjoară orizontul ce se descoperă după această costă. Măria Sa, tot într-o vreme a vizitat cazarma vânătorilor ce se află în preajma locului. De aici, Măriile Lor, intrând în trăsură s-au preumblat prin principalele ulițe ale orașului, s-au coborât în Grădina publică unde se afla muzica, și în urmă, urcându-se iarăși în trăsură, au mers la gară, și au pornit cu trenul special la București.

Pe tot lungul străzilor[13], după ferestrele caselor, la Grădina publică, și de aici la gară, Măriile Lor erau primite cu salutările cele mai entuziaste.

Acesta excursiune a Măriilor Lor a fost favorizată de o zi de toamnă din cele mai frumoase.

 

„Monitorul Oficial”, nr. 241 din 31 octombrie (12 noiembrie) 1872, p. 1320.

 

3.

25-30 mai 1873. Vizită în județele Vâlcea, Argeș și Muscel.

 

După cum am relatat în precedentul nostru număr, joi 24 mai, pe la orele 7 seara, Înălțimea Sa Domnitorul a sosit în urbea Râmnicu Vâlcea, unde a petrecut noaptea.

Vineri, 25 curent, Măria Sa inspectă cazarma, spitalul, școlile publice și seminarul, pe când domnul ministru al Lucrărilor Publice, însoțit de domnul inspector Charlier și de D-nii ingineri ai circumscripției și ai județului, vizită lucrările de sondaj făcute pe marginea Oltului pentru stabilirea podului votat de Corpurile legiuitoare[14].

La 11 ore, Înălțimea Sa întruni la dejun mai multe notabilități și capii autorităților publice ale acelui district, și pe la ora unu părăsi Râmnicu Vâlcea urmat de suita Sa, de domnul prefect, de autoritățile civile și militare și de un public numeros, care însoți pe Măria Sa până la marginea Oltului, de unde începe districtul Argeș. Domnitorul trecu Oltul pe un pod umblător care dispărea sub verdeață și flori, pe când mii de glasuri ale mulțimii adunată pe ambele țărmuri ale râului, aclamau pe Măria Sa, care la debarcarea după acel pod, mulțumi încă o dată D-lui prefect și tuturor cetățenilor vâlceni adunați acolo de buna primire și de sentimentele de iubire ce Înălțimea Sa a găsit în acel județ.

Domnul prefect de Argeș, domnul președinte al Consiliului județean și mai multe notabilități din urbea Pitești așteptau sub un arc de verdeață împodobit cu flori și drapele sosirea Măriei Sale, care continuă imediat drumul spre Curtea de Argeș.

La 5 ore, Înălțimea Sa Domnitorul ajunse în vechia Capitală a lui Negru Vodă și se coborî mai întâi la Biserica Domnească, unde se celebră un Te-Deum, și în urmă merse la domnul Stanciu Hagi George, unde era pregătită găzduirea Măriei Sale. Aici, Înălțimea Sa binevoi a întruni la prânz mai multe notabilități din Curtea de Argeș și domnul Stanciu Hagi George, purtând un toast mulțumi Măriei Sale de onoarea făcută orașului și mai ales persoanei sale prin vizita Augustului Suveran al României și ură ani mulți și fericiți Mărie Sale Doamnei și Principesei Măria.

Seara, tot orașul era iluminat și seminariștii executară Înălțimii Sale un imn cântat cu multă precizie și acuratețe.

Sâmbătă, 26 mai, Măria Sa, după ce vizită Seminarul din Curtea de Argeș și școlile publice, rămânând foarte satisfăcut, merse la Monastirea Curtea de Argeș care este la o distanță de doi sau trei kilometri de oraș. Aici clerul monastirii întâmpină pe Înălțimea Sa cu Crucea și Evanghelia.  După rugăciunea făcută în paraclisul monastirii, Măria Sa, însoțit de domnul arhitect Montaureanu[15], vizită în detaliu acest edificiu măreț și de celebritate europeană. Inspectând lucrările de reparațiuni ce s-au întreprins, Domnitorul recomandă în mai multe rânduri D-lui arhitect a căuta prin toate mijlocele a nu schimba nimic și a nu introduce nimic nou în părțile exterioare ale edificiului și a feri cu cea mai mare atențiune picturile și inscripțiunile din interiorul bisericii.

La 10 ore, Înălțimea Sa continuă drumul spre Câmpulung traversând Muscelul, astfel se numesc acele patru-cinci dealuri care despart Curtea de Argeș de Câmpulung. […]

 

4.

9-10 mai 1875. Vizită a familiei princiare la Pitești.

 

Vineri, 9 mai curent, Î.Î.LL. Domnul și Doamna, însoțiți domnișoarele de onoare, domnul ministru al Justiției, domnul mareșal al Curții, domnul prefect de Ilfov și de domnul adjutant de serviciu au pornit la orele 8 și 50 minute dimineață din gara de la Cotroceni spre Pitești.

Domnul ministru Președinte, domnul ministru al Lucrărilor Publice, domnul general comandant al Diviziunei II Militară Teritorială și domnul prefect al Poliției Capitalei au fost de față la plecarea Măriilor Lor.

Pe parcursul trenului domnesc, toate gările erau frumos decorate cu frunze și verdeață, și un numeros public era adunat pe la toate stațiile.

La amiază, Măriile lor au sosit în Pitești și au fost întâmpinate la gară de prefectul județului, de primarul urbei Pitești, de toate autoritățile civile și militare ale districtului precum și de un numeros public, domni și doamne, între care erau multe notabilități județene și orășenești.

Domnul C. Vărzaru, primarul orașului Pitești a adresat Înălțimilor Lor următorul cuvânt:

Măria Ta,

Orașul Pitești, prin organul meu, se simte fericit a Vă exprima sentimentele sale de sinceră mulțumire și profundă recunoștință că ați binevoit a-l onora cu prezența Măriilor Voastre și a Vă aduce și cu această ocazie o nouă dovadă de inalteratul său devotament.

Măria Ta,

Nouă ani trecură de când Țara avu fericirea a saluta suirea Măriei Tale pe Tronul României, și orașul nostru nu poate uita că el fu unul din cele dintâi ce a avut însemnata onoare a Vă ura ani fericiți și prosperi pentru a-i putea consacra dezvoltării vieții noastre politică și socială. Acum viu în numele acestui oraș a Vă aduce omagiile[16] noastre respectuoase pentru nobila și generoasa întrebuințare ce ați făcut de tot timpul Domniei Măriei Tale, căci toată viața noastră socială și economică resimte marile avantaje ce a dobândit.

Măria Ta,

Respectul ordinii legale și al tuturor condițiunilor sociale ce ne garantează pactul nostru fundamental sunt dorințele cele mai intime ale tuturor Românilor voitori de bine, aceste dorințe au putut să ne fie asigurate prin guvernul actual, reprezentant fidel al principiilor conservatoare pe care marea majoritate a Țării le împărtășește în modul cel mai învederat. Orașul Pitești, condus de aceste dorințe a știut și de astădată, când a fost chemat a se pronunța între principiile de ordine legală și între opiniile contrarii, să dea dovezi de spiritul de ordine și de respectul ce profesează pentru ideile conservatoare, care este convins că numai acestea-i pot asigura viitorul său.

Măria Ta,

Mă cunosc dator a afirma acestea în fața triumfului ce ideile conservatoare a dobândit, și în fața altor afirmațiuni zgomotoase ce se fac în sensul contrar.

Să Trăiești Măria Ta!

Să Trăiască Măria Sa Doamna!

Să Trăiască România!

Î.S. Domnitorul a mulțumit pentru cuvintele ce i se adresau, amintind că în acea zi era 9 ani de când a trecut pentru prima oară ca Domn al Țării prin orașul Pitești, în care atunci a avut o primire tot atât de entuziastă ca și aceea ce o întimpină astăzi.

După ce Î.S. Domnitorul a trecut în revistă batalionul de vânători și garda orășenească ce erau înșiruite în curtea gării, Măriile Lor s-au urcat în trăsură și, precedate de prefectul județului și escortate de un detașament de călărași au făcut intrarea Lor în oraș.

Străzile pe parcursul cortegiului domnesc erau înțesate de lume, balcoanele și ferestrele erau ornate cu covoare și doamnele aruncau buchete în trăsura domnească.

Înălțimile Lor s-au coborât la casa D-lui C. Vărzaru, primarul orașului, unde după prezentarea autorităților au luat dejunul, la care au asistat mai multe notabilități ale districtului domni și doamne precum și D-nii deputați nou aleși ai județului Argeș.

Domnul primar a ridicat un toast în sănătatea Înălțimilor Lor, la care M.S. Domnitorul a răspuns urând prosperitate orașului Pitești și înflorirea comerțului său; Domnul G. Brătianu, în numele reprezentanților districtului a băut asemenea în sănătatea Înălțimilor Lor, adresându-le câteva cuvinte bine simțite.

După dejun, Înălțimile Lor au vizitat școlile primare și la ora 2 după amiază au pornit din Pitești, însoțite de aceleași aclamațiuni și demonstrațiuni de iubire ca la sosirea Lor. La podul de la Argeș, prefectul de Muscel a ieșit înaintea Măriilor Lor, care și-au urmat drumul spre Câmpulung pe frumoasa și pitoreasca șosea ce unește acum acest oraș cu Pitești.

 

„Monitorul Oficial”, nr. 103 din 13 (25) mai 1875, p. 2383-2385.

 

5.

14 decembrie 1877. Din jurnalul activităților militare. Vizită la Pitești. 

 

Înălțimea Sa a plecat a doua zi 14 curent, la orele 9 dimineața, cu sania spre Pitești, însoțit de prefectul de Teleorman, căruia Măria Sa binevoise a-i acorda ordinul Steaua României, pentru serviciile făcute armatei peste Dunăre. Calea a fost din cele mai grele, din cauza marilor troieni de zăpadă viscolite pe drum, pe care-l astupase cu desăvârșire. Abia la 7 ore seara, Înălțimea Sa putu ajunge la Gara Costești, unde a fost întâmpinat de domnul ministru al Lucrărilor Publice și de domnul mareșal al Curții. Domnitorul porni cu un tren special la Pitești, unde sosi pe la orele 8. Autoritățile civile și militare ale județului, primăria orașului și un imens public din Pitești și din satele de primprejur adăstau în gara frumos decorată sosirea Măriei Sale și-l aclamară cu nesfârșite urări. În salonul gării, primarul comunei și deputatul orașului, domnul Dimancea[17], salutară de bună venire pe Înălțimea Sa prin cuvinte bine simțite. De aici, Domnitorul intră în Pitești prin străzile strălucit iluminate, treceau prin arcuri de triumf pe care erau scrise victoriile armatei noastre alături de numele gloriosului ei comandant și merse la Biserica Sf. Nicolae. Î.P.S.S. Mitropolitul Primat[18], care se afla în Pitești venit cu delegația Senatului, și P.S.S. Episcopul de Argeș[19], primiră pe Măria Sa la intrarea în biserică, unde se săvârși un Te-Deum. După acesta, Domnitorul merse în aclamațiunile mulțimii, la cartierul ce-i era pregătit în casele D-lui Constantin Vărzaru[20], unde se prezentară toate autoritățile locale și un mare număr de cetățeni notabili.

Domnitorul binevoi a întruni la prânz pe Î.P.S.S. Mitropolitul Primat, pe P.S.S. Episcopul de Argeș, pe domnul I. Docan, vicepreședinte al Camerei, venit cu delegațiunea acestui corp, pe domnul ministru al Lucrărilor Publice, pe domnul colonel Gaillard, pe domnul director al Prefecturii, înlocuind pe domnul prefect C. Racoviță, care se afla absent din cauza pierderii unchiului său, generalul Nicolae Golescu, pe domnul primar, pe deputatul orașului domnul Dimancea, pe președintele Tribunalului, pe comandantul Gărzii Naționale, pe domnul și doamna Vărzaru și suita Măriei Sale. Domnitorul a stat noaptea la Pitești.

 

„Monitorul Oficial”, nr. 282 din 18(30) decembrie 1877, p. 7182.

 

6.1.

10-11 iunie 1882. Vizită în orașul Pitești.

 

Maiestatea Sa Regele pleacă la Pitești, unde după ce asistă la serviciul religios din catedrală, inspectează trupele garnizoanei, vizitează spitalul județului, temniţa, cazarma regimentului 4 de dorobanți, liceul şi localul prefecturii.

Maiestatea Sa Regele inspectează pe platoul de la Pitești regimentul 30 de Muscel, sosit de la Câmpulung, și escadronul regimentului 2 de călăraşi, vizitează cazarma de artilerie şi de pompieri, două școli primare de băieţi, şcoala primară de fete şi Școala Alexandru[21]. În drum spre București, Maiestatea Sa inspectează la Titu regimentul 22 de dorobanți, sosit de la Târgoviște.

 

Academia Română, Treizeci de ani de domnie ai Regelui Carol I, Cuvântări și acte, vol. II, 1881-1896, Institutul de Arte Grafice Carol Gobl, București, 1897, p. 53.

 

6.2.

Piteşti, joi, 10/22 iunie 1882. Bucureşti-Piteşti.

 

Vreme frumoasă, caldă. În grădină cu Elisabeta. Ora 11, Basset, care vine de la Sinaia. Ora 11½ plecarea cu trenul special. I. Brătianu la gară, ministrul de Război şi Crețeanu mă însoțesc. Ora 2½ sosirea în Piteşti, întâmpinare. La biserică, unde donez un candelabru. Episcopul de față. Direct la platou, în partea de sus a oraşului. Inspecția Regimentului 4 Dorobanți, lt.-col. Ulescu, a unei baterii şi a pompierilor. Ţinut până la ora 4½, lume multă, defilare. Apoi la spital, închisoare, gimnaziu, acolo examen. Ora 6 la casa domnului Varzar. Ora 7 cina, toasturi. Seara promenadă în oraşul iluminat şi în grădină, până la ora 10, mare entuziasm. De față Dimancea etc., prefectul Budişteanu. Răcoare.

 

Vineri, 11/23 iunie 1882. Piteşti-Bucureşti.

 

Dimineață frumoasă, răcoare. Ora 8 dejunat. Şcolarii aduc un buchet. Ora 9, pe terenul de instrucție, inspecția Regimentului 30 Dorobanţi din Muscel, care a venit la Piteşti. Colonelul Herfner şi un escadron de la Călăraşii lui Filiti. Până la ora 10¾. Plouă un moment. Vizitat cazarma şi şcoala, până la ora 11¾. Ora 12 luat prânzul,  20 de persoane. Ora 1¼  plecat din Piteşti, cu alai până la gară. Ora 3 în Titu, aici Cernat. Inspecția Regimentului 22 Dorobanţi, care a venit de la Târgovişte. Până la ora 4½. Col. Bibescu, Rosetti. Ora 5 plecarea, furtună şi ploaie. Ora 6½ în Cotroceni. Ora 7 cinat cu Elisabeta. Furtună puternică. Seara scris.

 

Carol I al României, Jurnal (1881-1887), Editura Polirom, Iași, 2007, p. 154.

 

7.

26 septembrie - 1 octombrie 1890. Manevrele de toamnă de la Pitești.

 

Maiestatea Sa Regele, însoțit de Alteța Sa Regală Principele Ferdinand, pleacă din Sinaia la Pitești, pentru a asista la manevrele cele mari de toamnă. Sosind la Pitești, Maiestatea Sa pleacă a doua zi (27 septembrie) la satul Bănănăi[22], unde ia parte la manevrele zilei și seara se întoarce la Pitești; aici vizitează gimnaziul și penitenciarul orașului. În ziua următoare (28 septembrie), Maiestatea Sa și Alteța Sa Regală asistă la manevre la punctele de lângă pădurea Bradul de Sus, Bradul de Jos și Oarja[23], și inspectează apoi spitalul din Pitești. La 29 septembrie, Maiestatea Sa și Alteța Sa Regală se transportă la satul Găvana[24], de unde urmăresc manevrele, care în această zi se termină. La Pitești, Maiestatea Sa inspectează cazarma bateriei de pompieri și a regimentului 5 de artilerie. Duminică (30 septembrie), Maiestatea Sa și Alteța Sa Regală ascultă liturghia în biserica Sf. Nicolae și primesc pe platoul de la Bănănăi defilarea trupelor (27.000 oameni). La prânzul din Pitești, Maiestatea Sa ridică următorul toast:

Manevrele din anul acesta au o deosebită însemnătate pentru armată, prin constituirea și conducerea unităților tactice cu efective de război.

Aceste concentrări au dovedit că este de neapărată trebuință, ca ele să fie făcute încă adeseori și că trebuie să ne folosim de timpul de pace spre a fi pregătiți când datoria ne va chema pe câmpul de luptă.

Mare este încrederea, care țara are în ostașii săi; cu atât mai mult însă crește răspunderea noastră.

Trebuie să muncim neîncetat, să oțelim toate forțele noastre, fiindcă numai astfel vom fi în stare de a împlini falnica noastră misiune.

Cu adevărată bucurie am constatat și în anul acesta progresele dobândite și toate silințele ce fiecare pune, spre a răspunde așteptărilor țării și ale mele.

Vă mulțumesc, și cu inima caldă ridic acest pahar în onorul iubitei mele armate și în sănătatea Corpurilor I și II, reprezentate în aceste manevre prin două diviziuni mobilizate.

Trăiască armata!

După toastul Ministrului de Război, Maiestatea Sa se ridică din nou și rostește următoarele cuvinte:

Privesc ca o datorie plăcută ca, după ce am băut în onoarea armatei, să închin un pahar pentru județul Argeş și orașul Pitești, care ne-au primit cu brațele deschise.

Piteștenii s-au distins totdeauna prin simțămintele lor patriotice și inima lor a bătut pentru mărirea României.

Sunt dar fericit că, cu ocazia manevrelor, ei au văzut armata și s-au putut convinge că jertfele ce țara face pentru apărarea sa nu sunt zadarnice. Mulțumind orașului și județului pentru tot concursul ce au dat armatei și pentru dovezile de dragoste ce ne-au arătat în timpul șederii noastre aici, ridic acest pahar pentru prosperitatea județului și în sănătatea orășenilor.

 

După ce Maiestatea Sa asistă la îmbarcarea trupelor concentrate, vizitează Școala de fete nr. 1 și Școala de băieți nr. 2 și plecă, împreună cu Alteța Sa Regală la Craiova (1 octombrie).

 

Academia Română, Treizeci de ani de domnie ai Regelui Carol I, Cuvântări și acte, vol. II, 1881-1896, Institutul de Arte Grafice Carol Gobl, București, 1897, p. 248-250.

---

[1] Academia Română, Treizeci de ani de domnie ai Regelui Carol I, Cuvântări și acte, vol. I, 1866-1880, vol. II, 1881-1896, Institutul de Arte Grafice Carol Gobl, București, 1897, 600p. / 515p.

[2] Casa Regală a României în cronicile „neoficiale” ale „Monitorului Oficial”: 1866-1877: Carol I, vol. 3-4, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, București, 2022, pp. 730; 800.   

[3] „Monitorul Oficial”, nr. 103 din 12(24) mai 1866, p. 454, 458.

[4] „Monitorul Oficial”, nr. 241 din 31 octombrie (12 noiembrie) 1872, p. 1320.

[5] Aurel Radu, Contribuții documentare referitoare la istoricul Bisericii Sf. Nicolae din Pitești, în „Restituiri” - Revistă-document a Centrului Cultural Pitești, nr. 28/2013, p. 25.

[6] Idem, Vizitele principelui Carol I în orașul Câmpulung și județul Muscel, în primul deceniu de domnie, în „Muşcelul”, Revistă de Istorie a Filialei Câmpulung a Societăţii de Ştiinţe Istorice din România, nr. 14/2021, Editura Larisa, Câmpulung, p. 33-46.   

[7] „Monitorul Oficial”, nr. 282 din 18(30) decembrie 1877, p. 7182.

[8] Aurel Radu, Aspecte de viață urbană la Pitești în anul 1882, în „Historia Urbana”, tom XXIX, 2021, p.  21-39.

[9] Academia Română, Treizeci de ani de domnie ai Regelui Carol I, Cuvântări și acte, vol. II, 1881-1896, p. 249.

[10] Directorele, în original.

[11] Besteley, în original.

[12] Neofit Scriban (n. 1808, Burdujeni - d. 1884, Burdujeni) a fost arhiereu, pedagog și cărturar.

[13] Stradelor, în original.

[14] Cel mai probabil este vorba de podul de la Goranu, care va face legătură între județele Argeș și Vâlcea.

[15] Filip Montoreanu (n. 1839 - d. 1891) a fost un arhitect, publicist și documentarist român de origine franceză. 

[16] Omagele, în original.

[17] Zimancea, în original.

[18] Calinic Miclescu (n. 1822, Suceava - d. 1886, București) a fost mitropolit primat între 1875-1886.

[19] Ghenadie Petrescu (n. 1836, București – d. 1918, Căldărușani) a fost arhiereu, episcop al Argeșului și mitropolit primat.

[20] Verzaru, în original.

[21] Școală particulară înființată în 1880 de Alexandru Teodosiade, fost institutor și revizor școlar.  

[22] Sat component al comunei Prundu, astăzi cartier al orașului Pitești.

[23] Órjea, în original.

[24] Sat component al comunei omonime, astăzi cartier al orașului Pitești. 

Aurel Radu, Vizitele regelui Carol I în orașul Pitești (1866-1896), în „Restituiri”, nr. 66/2022, p. 13-19.