În rândurile care urmează analizăm și redăm integral Darea de seamă realizată de primarul orașului Pitești, Al.M. Vestinian, referitoare la starea orașului și prioritățile edilitar-urbanistice de la începutul secolului al XX-lea, prezentată în ședința Consiliului orășenesc la 29 septembrie 1905.
La sfârșitul anului 1905, orașul Pitești avea 13.546 locuitori (6.812 bărbați și 6.734 femei), la care se adăuga și populație flotantă, adică militarii din garnizoana Pitești, 2.311 persoane (2.260 bărbați și 42 femei), în total 15.857 locuitori.
O problemă urbană stringentă era lipsa unei rețele de apă potabilă care să deservească toți orășenii. Fântânile publice alimentate de izvoarele de pe Valea Stancii (Trivale) sau cele de la Biserica Sf. Ilie se dovedeau insuficiente pentru îndestularea populației în creștere, mai ales în perioadele de secetă prelungită. Primarii care se perindau aproape anual în fruntea administrației municipale s-au arătat preocupați de găsirea unor surse de apă abundente în interiorul orașului (raionul orașului) sau de la periferie. Folosirea apei din Râul Argeș s-a dovedit o sarcină ineficientă, întrucât la acea vreme se realiza cu rudimentarele sacale, iar izvoarele descoperite în interiorul orașului, în urma numeroaselor prospecțiuni costisitoare, deși s-au dovedit cantitative, acestea erau compromise din punct de vedere calitativ cu substanțe amoniacale, fiind astfel nepotrivite pentru alimentarea publică.
Anul 1905 reprezintă un an de referință în această problemă spinoasă, întrucât primarul Al.M. Vestinian prezintă pentru prima dată, în mod transparent, toate demersurile făcute în ultimul deceniu (1895-1905) de administrațiile trecute pentru găsirea unor surse de apă îndestulătoare și calitative pentru alimentarea cu apă potabilă, demersuri care s-au soldat, din păcate, mai mult cu eșecuri decontate din bugetul municipal. Grație împrumutului aprobat de stat în anul 1898, în valoare de 2.000.000 lei, administrația urbană se mobilizează, cu întârziere, abia din anul 1905 pentru realizarea celor mai importante lucrări edilitar-urbanistice: sistemul de alimentare cu apă potabilă și rețeaua de canalizare, care vor fi date în folosință aproape simultan, în jurul anului 1910.
Pe lângă cele două lucrări majore de infrastructură urbană (apă și canal), administrația municipală a avut în vedere și alte investiții care se impuneau ca o continuare firească, în special pavarea cu piatră cubică, asfalt sau bazalt a celor 50 de străzi în lungime totală de 29 km, a trotuarelor, a pieței publice din centrul orașului (Piața Sf. Gheorghe sau Piața Episcopiei) și a oboarelor din târgul săptămânal al orașului (Târgul din Vale).
Serviciul public de iluminat (eclerajul) necesita îmbunătățiri, întrucât municipalitatea dorea să facă trecerea de la iluminatul pe bază de petrol (gaz lampant), la cel modern bazat pe electricitate. Acest deziderat s-a realizat cu întârziere, întrucât s-a blocat în contextul Răscoalei țărănești din 1907 fiind reluat de abia din 1911, astfel încât rețeaua pentru iluminatul public pe bază de electricitate devine funcțională din 1913.
Alte aspecte edilitar-urbanistice urmărite de municipalitate țineau de îmbunătățirea infrastructurii din târgul săptămânal al orașului care să asigure condiții mai bune de desfășurare și venituri bugetare anuale mai mari, reconstruirea abatorului comunal aflat pe malul râului Argeș, construirea din nou a cazărmii sergenților de oraș și a grajdurilor de la serviciul public de salubritate. În mare măsură și aceste investiții vor fi realizate până la intrarea țării, în 1916, în iureșul războiului mondial.
Acest document, prezentat integral pentru prima dată, reflectă implicarea municipalității piteștene pentru dezvoltarea edilitar-urbanistică în primul deceniu al secolului al XX-lea când s-au realizat două mari investiții urbane în spirit modern: rețeaua de alimentare cu apă potabilă și rețeaua de canalizare pluvială și menajeră.
***
Primăria urbei Pitești
Dare de seamă nr. 13
Ședința extraordinară de la 29 septembrie 1905
Președinția d-lui Al.M. Vestinian, primar
Consilieri prezenți: T. Brădeanu, I.P. Constantinescu, M. Ionescu, Sp.N. Mamulea, D. Marinescu, Ernest Paximade, C.M. Zănescu.
Consilieri absenți: dr. G.I. Rădulescu, Al. Dumitrescu, N.I. Apostolescu.
Consiliul fiind în majoritate, ședința se deschide la ora 8 ½ seara.
Domnul primar prezintă Consiliului raportul său cu nr. 3.107 în următoarea cuprindere.
Domnilor Consilieri,
De timpuri îndelungate administrațiile comunale s-au ocupat cu chestiunea alimentării orașului nostru cu apă, niciodată însă lucrurile în această direcție nu au fost luate în mod serios, căci mai toate consiliile comunale până în prezent nu au făcut altceva decât cercetări pentru găsirea apei potabile și menajeră prin sondarea terenului în diferite puncte, fără însă ca aceste cercetări să fie conduse de oameni speciali, cunoscători în această materie, ci de oameni fără cele mai elementare cunoștințe.
Personal, în vara anului curent, față cu lipsa totală de apă, am încercat pe strada L. Catargiu un sondaj, nu însă sub conducerea omului ne-experimentat, ci sub privegherea d-lui inginer Periețeanu și alții din localitate, care fără nicio plată au avut amabilitatea a ne da concursul d-lor, cu care sondaj am dat peste o cantitate de apă ieșită dintr-un puț artezian, care servește o parte de jos a orașului, fără însă să găsim volumul de apă ce căutăm.
Față cu această ultimă lucrare, am ajuns d-lor consilieri la concluzia că încercările de până acum cu sondajele în diferite puncte ale orașului trebuie părăsite pentru că niciodată nu se va găsi volumul acela de apă de care avem nevoie pentru întreaga populație a orașului, fie din punctul de vedere al apei potabile, fie din punctul de vedere al apei menajere, care să servească higiena, să combată incendiile și să mențină plantațiunile cu care comuna pe fiecare an cheltuiește oarecare sumă de bani, dar care plantațiuni dispar din cauza secetei prea mari.
În curs de 10 ani, numai începând cu anul 1895 s-a cheltuit cu aceste sondaje pentru apă suma de lei 83.855 bani 99, cuprinzând materialul și munca, sumă destul de considerabilă în raport cu veniturile comunei și cu toate acestea orășenii sunt cu totul lipsiți de acest element atât de trebuincios pentru îndestularea și sănătatea lor.
Dacă s-ar fi dat mai multă atenție alimentării orașului cu apă, sunt mai mult decât sigur că pe lângă sumele deja cheltuite, dacă s-ar mai fi adăugat câteva zecimi de mii de lei, chestiunea apei era de mult rezolvată și nu s-ar mai fi dat loc la nemulțumirile de astă-vară, când toți orășenii nu cereau decât apă, învinovățindu-ne pe noi, deși culpa nu era a noastră.
Domnilor Consilieri,
Cunoașteți și domniile voastre, cunoaște întregul oraș că precedentul consiliu comunal nu ne-a lăsat nici măcar un metru cub de apă pentru higiena orașului, cunoașteți personal că ajunsesem ca pentru stropitul orașului să cumpărăm apă de la Direcția Căilor Ferate plătind metru cub cu 30 centime și cu toate acestea nu putem avea nici de aici chiar cu plată, apă de care comuna avea nevoie.
Am încercat să aduc apă de la râu dar a fost imposibil pentru că a aduce o saca mare de apă de aici trebuia să întrebuințăm brațele a 14 oameni care pompau, plus trei care să mâne 3 sau 4 boi ca să poată scoate sacaua din maldărele de nisip după malul râului.
Vedeți dară domnilor consilieri că judecând chestiunea din toate punctele de privire orice idee de a se alimenta orașul cu apă din puțuri arteziene trebuie părăsite pentru că cu acest sistem de alimentare niciodată orășenii nu vor avea apă potabilă și suficientă, plus că se cheltuiește sume considerabile de bani fără a avea în schimb ceva.
Gândiți-vă serios și hotărâți fără șovăire asupra acestui punct atât de important căci având apă avem viață, avem totul.
Nu trebuie să vă gândiți niciodată la mijloacele bănești ce ne trebuie să aducem apă în oraș, numai voință și curaj cetățenesc să aveți. Mijloacele sunt găsite.
Comuna Pitești are votat un împrumut de lei 2.000.000 încă din anul 1898, împrumut care să servească în prima linie pentru aducerea de apă și alte îmbunătățiri ca: canalizări, pavaje, iluminat, construcții de școli și altele.
Domnilor Consilieri,
Cu alimentarea orașului cu apă comuna nu va fi expusă ca cu cheltuielile de s-ar face cu pavajul, canalizarea și chiar eclerajul pentru următorul motiv.
Dacă comuna ar cheltui cu aducerea apei în total suma de 500.000 lei ce ar lua cu împrumut pe un termen de 30 ani, anuitatea de plată s-ar ridica pe an la suma de 32.525 lei, ei bine, această sumă s-ar plăti mai mult decât sigur din încasările ce s-ar face de la orășeni, pentru că plata apei fiind obligatorie pentru toți ea se va încasa ca orice dare comunală.
Această părere a mea este d-lor consilieri foarte sigură și întemeiată pe calcul matematic și iată cum.
Orașul Pitești are un număr aproximativ de 856 case din care scoțând pe orășenii fără dare de mână, ne rămân 8 hoteluri, 550 case principale, 113 cârciumi, 3 bragagerii, 5 cofetării, 50 băcănii și alți comercianți, care toți impuși la taxă după cum urmează la comuna Focșani și alte orașe, comuna Pitești ar încasa aproximativ suma de lei 4.000 cu care se poate plăti dacă nu întreaga anuitate, dar aproape toată, plus că toate localurile publice ca școli și altele vor fi servite cu apă bună și orășenii nu vor mai suferi în timpul verii lipsa apei pe care o doresc atât amar de vreme.
Cred că momentul pentru a rezolva o chestiune atât de importantă pentru orașul nostru a sosit și nu trebuie să ne dăm înapoi de la nici un sacrificiu așa că în primăvara viitoare să se înceapă lucrările pentru aducerea apei.
Canalizări
Afară de apă, orașul nostru este lipsit de canalizări în mare parte, care dacă s-ar face acum în combinație cu apa putem avea canalurile de scurgere pentru toate necurățeniile din oraș, prin urmare, atunci putem zice că avem adevărată igienă și un oraș eminamente curat care să servească de model la multe orașe din țară.
Pavajul
Nu uit a vă supune deliberării domniilor voastre că orașul este format dintr-un număr de 50 străzi, care toate însumează o distanță de 29 km și 195 metri liniari ale căror pavaje sunt cu totul deteriorate și aproape imposibil de circulat pe dânsele, așa că și ele trebuie luate în considerațiune mai cu seamă acum când din cauza facerii canalurilor pentru aducerea apei și a canalizării în parte a orașului au să fie și mai mult stricate.
Piața
În considerațiune trebuie luată și piața orașului care din cauza pavajului deteriorat se formează în timpul toamnei și al iernii noroaie atât de mari încât este imposibil de circulat și care piață dacă nu trebuie altfel îmbunătățită cel puțin pavată cu bazalt carosabil.
Eclerajul
În privința eclerajului avem de observat că și el trebuie îmbunătățit cu ocazia aducerii apei, adică să fie înlocuit în total cu electricitate sau cel puțin parte dintr-însul fiind mult mai ieftină întreținerea iluminatului cu electricitate decât cu actualul sistem cu care se cheltuiește cu întreținerea între 20.000 lei anual, iar ca material pentru ars (petrolul) între 22 și 30.000 lei anual, în total aproape 45.000 lei pe câtă vreme cu sistemul electricității, lipsind site, sticle și o mulțime de alte piese mici care formează o lampă nu s-ar cheltui mai mult, dar în schimb ar scăpa comuna de o mulțime de neajunsuri.
Târgul
Oboarele din târgul de săptămână care dau un venit între 80-90.000 lei anual, o sumă destul de considerabilă, însă au nevoie de mari îmbunătățiri ca: pavaj, oboare de vite, chiar adăpost pentru oamenii, care în timpurile ploioase de toamnă și iarnă părăsesc oboarele cu vitele împreună cauzând comunei pagube însemnate.
Făcându-se aceste îmbunătățiri fiți siguri domnilor consilieri că târgul nostru de săptămână, care este unul dintre cele mari din țară, frecventat de aproape 6-7 județe s-ar mări și mai mult și prin consecință și veniturile comunei s-ar ridica.
Abatorul
Abatorul este de asemenea o proprietate a comunei producător de venit, el aduce anual suma de lei între 18-20.000 cu toate că se găsește într-o stare de ruină completă, pe dedesubt subminat de cursul râului, plecat într-o parte și aproape să fie luat de cea dintâi viitură a apei deoarece împrejurul lui nu se găsește pământ tare de rezistență ci numai depozite de gunoaie mișcătoare care le cea mai mică zguduitură se prăbușește(!) și piloții pe care abatorul este așezat încep a se mișca.
***
Cazărmile sergenților de oraș și ale oamenilor din serviciul de salubritate sunt într-o stare (de) completă ruină și au ajuns cu totul nelocuite.
Asemenea și grajdurile pentru adăpostul vitelor sunt cu totul ruinate și neîncăpătoare pentru numărul de vite ce comuna posedă și de care are absolută nevoie.
Pentru a se vedea și de dvs. starea deplorabilă a acestor clădiri vă prezint raportul d-lui medic comunal cu nr. 547 și veterinar cu nr. 31.
Curtea Primăriei ar necesita și ea să fie pavată și aceasta nu ca lux, ci prin faptul că servește trei autorități prin prea multă aglomerație de public și fac nevoie și se deteriorează prin acces mobilierul acestor autorități, osebit că ne-am prezenta cu mai mult aspect în fața vizitatorilor străini.
Nu trebuie să vă gândiți un moment d-lor consilieri că toate aceste îmbunătățiri imperios cerute pentru oraș nu se pot face din veniturile anuale ale comunei deoarece cu dânsele abia se poate întreține nevoile impuse prin diferite legi comunei.
Am ferma convingere că d-voastră judecați nevoile orașului ca și mine și că împreună cu toții vom lucra de acord pentru aducerea la îndeplinire a acestor lucrări atât de necesarii.
Vă rog dar a-mi da avizul d-voastră a prepara studiile pentru toate aceste lucrări, intrând în tratative cu diferite persoane și societăți competente. Studii care vor fi supuse din nou deliberării domniilor voastre o dată cu planurile, devizele și caietele de sarcini pentru a li se da cuvenita aprobare.
Domnul primar prezentând Consiliului acest raport arată că de 6 luni de când se află în capul comunei s-a ocupat în prima linie atât domnia sa cât și domnul ajutor Constantinescu cu chestiunea aducerii apei în oraș.
În acest scop a vizitat lucrările pentru aducerea apei la Băile Govora și orașele Sinaia și Predeal așa că în această direcție a făcut diferite calcule până a ajuns la convingerea că dacă comuna ar cheltui din acest împrumut 500.000 lei pentru aducerea apei, anuitatea acestui împrumut s-ar putea plăti aproape numai din abonamentul orășenilor.
Dacă s-a oprit din facerea studiilor pentru găsirea apei prin sondaje a fost pe de o parte încercările ce se făceau de mai bine de 10 ani în această direcție și pentru care comuna a cheltuit aproape 90.000 lei, iar pe de alta, sfatul ce i s-a dat de mai mulți domni ingineri cunoscători în această materie că comuna Pitești niciodată nu (va) putea să aibă apă necesară pentru îndestularea orașului prin facerea de puțuri arteziene până nu se va lua apă din albia Râului Argeș, în care scop urmează să se facă studii serioase.
Pe lângă această lucrare care va da o nouă viață orașului urmează neapărat să se facă și celelalte îmbunătățiri ca: canaluri, pavaje, oboare de vite, lumină electrică, abator etc. despre case se face mențiune în raport.
În acest scop, roagă Consiliul a lua în dezbatere cu toată seriozitatea cele expuse mai sus și a admite facerea a acestor lucrări dacă va găsi că sunt necesare fixându-se asupra lor și determinându-se care din ele trebuie anume făcute.
Dl. consilier comunal Al. Dumitrescu prezentându-se la consiliu în timpul citirii raportului d-lui primar și luând parte la dezbaterile acestei chestiuni luând cuvânt arată că este pentru efectuarea acestor lucrări arătate de dl. primar prin raportul său pe care le găsește foarte necesare pentru oraș, cu osebire însă ca ele să fie date oamenilor de știință și competenți în aceste materii publicându-se în acest sens concursuri și fixând chiar premii.
Asupra acestor observații ale d-lui consilier Dumitrescu, dl. primar pentru lumina d-lor consilieri răspunde că prin sistemul de a se acorda premii și concursuri în chestiuni de alimentare cu apă, crede că este prejudiciabil intereselor unei comune pentru motivul că acest sistem se poate întrebuința și aplica numai atunci când este vorba de lucrări arhitectonice nicicum în chestiuni de alimentare cu apă cum este cazul nostru la care lucrare trebuie chemat omul cu cunoștințe hidrologice și acela care a mai făcut lucrări de asemenea natură și în tot cazul mai adaugă dl primar că pentru toate aceste lucrări mari va face cele mai întinse publicațiuni, atât în țară, cât și în străinătate ca lucrările de care orașul Pitești are absolută nevoie să se execute, să parvină la cunoștința tuturor oamenilor speciali și cunoscători desăvârșiți în aceste specialități.
Dl. consilier Er. Paximade luând cuvântul susținea că s-ar asocia în totul cu părerea d-lui consilier Al. Dumitrescu dacă ar fi vorba de alte lucrări de exemplu construcțiuni, unde s-ar putea admite termene îndelungate și unde ar trebui să se admită premii și concursuri, dar în special fiind vorba de alimentarea orașului cu apă de care este lipsit în mod absolut, de canalizări și pavarea orașului, lucrări care sunt în strânse legături una cu alta și care în mod absolut reclamă cea mai mare urgență urmând să înceapă chiar primăvara anului viitor 1906, declară că d-sa este de părere să se admită în total raportul d-lui primar care în expunerea de motive făcută oral astă-seară în ședință se vede că s-a ocupat într-un mod foarte aprofundat de interesele orașului dând cele mai mici amănunte fie din punctul de vedere al chestiunilor economice și financiare, și cum toate aceste lucrări propuse de dl. primar nu se pot efectua din veniturile ordin are ale comunei, urmează cale ele să fie făcute din împrumutul de lei 2.000.000 votat de Consiliul comunal în ședința de la 5 decembrie 1898, aprobat de corpurile legiuitoare prin legea de la 22 iunie 1899, promulgată prin Înaltul Decret Regal nr. 3104/1899 lăsându-se latitudinea d-lui primar a îndeplini toate formalitățile cerute de legi în asemenea materie, ocupându-se și cercetând astfel de lucrări și alte orașe din țară și făcând cele mai întinse publicații.
Domnii consilieri, toți ceilalți și anume: I.P. Constantinescu, D. Marinescu, T. Brădeanu, M. Ionescu, C.M. Zănescu și Spirea N. Mamulea, ascultând raportul d-lui primar, răspunsurile d-sale orale, argumentarea d-lui consilier Al. Dumitrescu și a d-lui Er. Paximade, consultați la vot au declarat în unanimitate că lucrările arătate de dl. primar fiind de o mare necesitate și reclamate de urgență sunt de părere a se proceda imediat la efectuarea lor după ce studiile vor fi preparate.
Consiliul,
Având în vedere raportul d-lui primar nr. 3107.
Având în vedere lucrările ce d-sa arată prin acest raport că trebuie efectuate și care lucrări sunt următoarele.
1. Alimentarea orașului cu apă potabilă.
2. Canalizarea străzilor în suferință.
3. Iluminarea orașului cu electricitate.
4. Pavarea cu piatră cubică a străzilor principale.
5. Pavarea trotuarelor, a pieței și a curții ospelului comunal[1].
6. Construirea de oboare pentru vitele mari, mici și pentru porci și pavarea lor, în târgul de săptămână făcându-se pavilioane pentru adăpostul cumpărătorilor și vânzătorilor ce frecventează aceste oboare.
Având în vedere că în ce privește alimentarea orașului cu apă este o lucrare de cea mai primă necesitate pentru orașul nostru deoarece actualmente orașul Pitești nu are decât o mică cantitate de apă pentru băut, lipsindu-i cu totul apa pentru incendii și igienă, adică apă menajeră. Având în vedere că în vara anului curent apa menajeră a lipsit atât de mult încât comuna a fost nevoită să o cumpere de la Direcția Căilor Ferate plătind metrul cub cu 0,30 bani.
Având în vedere că în oraș, în ce privește canalizarea, ea nu este făcută decât pe un mic număr de străzi și cu un tip de canal foarte mic. Având în vedere că în orașul Pitești, având o situațiune în pantă, toate apele din cauza ploilor, fie din cauza topirii zăpezilor pornind în direcția de la vest spre nord-est către Râul Argeș, adeseori se produc inundații pătrunzând apa nu numai în magazine dar chiar și în locuințele orășenilor, deci și această lucrare este imperios reclamată.
Având în vedere starea deplorabilă a oboarelor de vite mari, mici și porci situate în târgul de săptămână al orașului. Având în vedere că aceste oboare nu au altă îmbunătățire actualmente decât o împrejmuire de jur împrejur fără adăpost pentru vite și oameni, nepavate, din care cauză în timpurile ploioase și în timpurile de toamnă și iarnă se produc noroaie atât de mari încât circulația devine imposibilă și din cauza intemperiilor naturii, vânzătorii, proprietarii de vite și cumpărătorii părăsind oborul cauzează comunei pagube însemnate.
Având în vedere că chiar în starea actuală cum se găsesc aceste oboare ele produc comunei un venit anual între 90.000 lei până la 100.000 lei și dacă ar fi îmbunătățite desigur că venitul pentru comună ar fi și mai mare pentru că este stabilit că aceste oboare sunt vizate de locuitori din 7-8 județe.
Având în vedere că orașul Pitești este populat de un număr de 15.000 locuitori, plus două regimente de infanterie și un regiment de artilerie.
Având în vedere că acest oraș nu are decât o singură piață numită a Episcopiei care ocupă o suprafață de 6.300 metri pătrați. Având în vedere că ea este pavată în mod primitiv cu piatră, bolovani de râu. Având în vedere că pe lângă ea ca teren a devenit insuficientă orășenilor, dar afară de aceasta din cauza prea marii circulațiuni, noroiul devenind și aici prea mare, circulația de multe ori în timpul de toamnă și iarnă devine foarte anevoioasă.
Având în vedere că orașul Pitești posedă în centrul orașului său un ospel comunal construcție nouă cu un aspect foarte plăcut și având înăuntru curții sale două localuri de judecătorie care nu au nici un fel de pavaj, decât nisip așternut fără nicio nivelare, astfel că din cauza justițiabililor de la ambele judecătorii, a personalului administrativ comunal și a tuturor orășenilor care au nevoie de comună, cum și a trăsurilor care traversează prin curte, praful și noroiul devin atât de nesuferite încât cauzează pagube mari mobilierului din aceste autorități prezentând și un aspect urât.
Având în vedere că în oraș tăierea vitelor de orice natură, conform legilor și regulamentelor sanitar-veterinare se face la abatorul comunal situat pe marginea Râului Argeș. Având în vedere că acest stabiliment produce comunei un venit anual de 20.000 lei. Având în vedere că el se găsește într-o stare de ruină, așa că la cea dintâi viitură de apă este amenințat să fie luat cu totul fiind situat pe un teren nestabil format din depozitul de gunoaie aduse din interiorul orașului, plus că este construit într-o stare cu totul primitivă, învelit cu șiță și așezat pe niște piloți ajunși în stare de putrefacție.
Având în vedere că orașul Pitești este format dintr-un număr de 50 străzi care toate însumează o distanță de 29 kilometri 125 metri liniari. Având în vedere că o parte din străzi sunt în formă de șosele așternute cu balastru, iar cea mai mare parte acoperite cu primitivul pavaj numit bolovani de râu. Având în vedere că din cauza relei construcții, tot acest pavaj este atât de deteriorat încât chiar în timpul verii circulația cu trăsurile este anevoioasă, iar în timpul iernii imposibil din cauza noroaielor. Că de asemenea și trotuarele acestor străzi lasă foarte mult de dorit fiind și ele pavate în cea mai mare parte cu bolovani de râu, colțuroși, foarte supărători pietonilor, afară de puține străzi din centrul orașului.
Având în vedere că comuna Pitești are un număr de 80 sergenți de zi și noapte cărora este obligată să le dea local conform legii poliției administrative.
Având în vedere că comuna Pitești face serviciul salubrității și al eclerajului în regie, unde trebuie să adăpostească un număr de aproape 100 persoane, plus caii și boii necesari comunei.
Având în vedere că atât cazarma sergenților cât și locuința oamenilor din serviciu ai comunei și grajdurile sunt într-o stare atât de deplorabilă ca aspect, ca igienă și ca construcție încât ele amenință căderea, periclitând viața celor ce locuiesc.
Pentru toate aceste considerațiuni Consiliul comunal întrunit astă-seară hotărăște.
Admite în totul raportul d-lui primar nr. 3107.
Consideră de cea mai mare necesitate pentru orașul Pitești și de cea mai mare urgență efectuarea lucrărilor propuse de d-sa și în consecință dispune ca în campania de lucru a anului financiar 1906 să se înceapă următoarele lucrări.
1. Alimentarea orașului cu apă potabilă din Râul Argeș sau de unde se va mai găsi.
2. Canalizarea cu canal tip 0,45, cel mai mic, a următoarelor străzi: bulevardele Ferdinand și Elisabeta Doamna, adică din strada Aurora până la Gară, strada Lascăr Catargiu până în canalul Mislea sau și mai înainte de va fi nevoie, strada Sf. Vineri începând din strada Şerban Vodă până în canalul Mislea de la Băi, strada Brătianu și strada Craiovei.
3. Pavarea pieței și lărgirea ei.
4. Pavarea grădinii ospelului comunal.
5. Pavarea în mod sistematic și facere de oboare în Târgul de săptămână pentru vitele mari, mici și porci, cu toate necesarele lor, cum și pavilioane deschise pentru adăpostirea vânzătorilor și cumpărătorilor care frecventează aceste târguri.
6. Construirea abatorului comunal cu oboare pentru tot felul de vite și pavarea lui.
7. Iluminarea orașului cu electricitate.
8. Construirea din nou a cazărmii sergenților de oraș, a grajdurilor etc.
9. Pavarea cu piatră cubică, cu asfalt sau cu cărămidă de bazalt pe străzile: bulevardele Ferdinand și Elisabeta Doamna începând din strada Aurora și până în dreptul Gării, strada Şerban Vodă începând din strada Craiovei, casa Petre Georgescu și până la Podișca Balosache cu intrările laterale de la celelalte străzi.
10. Pavarea cu bazalt a trotuarelor din oraș.
În acest scop autorizăm pe d-nul primar ca de îndată să înceapă facerea de studii, planuri, devize și caiete de sarcini pentru fiecare din aceste lucrări în parte făcându-se cele mai întinse publicațiuni prin presă, atât în țară cât și în străinătate, studiind și cercetând personal în toate părțile unde s-au făcut lucrări de asemenea natură.
Va consulta oameni speciali, mai cu deosebire în ce privește alimentarea orașului cu apă.
Orice lucrări, orice studii, orice angajamente se vor pune de dl. primar în deliberarea Consiliului pentru aprobare.
Nemaifiind nimic la ordinea zilei, ședința se ridică la ora 12 noaptea.
Primar, Al.M. Vestinian
Consilieri: T. Brădeanu, I.P. Constantinescu, M. Ionescu, Sp.N. Mamulea, D. Marinescu, Ernest Paximade, C.M. Zănescu.
Secretar: I. Vulpescu.
SANIC, Ministerul de Interne, Divizia comunală, dosare: 1208C/1897, f. 38-42, 58-59; 13/1905, f. 4, 74-78; 755/1905, f. 5-8, 14-18.
[1] Palatul comunal sau ospelul comunal a fost clădirea inaugurată în anul 1886 în care a funcționat administrația municipală.
Aurel Radu, Situația edilitar-urbanistică a orașului Pitești în anul 1905, în „Restituiri”, nr. 61/2021, p. 19-24.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
“Fii drăguţ cu arhiviştii. Ei te pot şterge din istorie“